Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

„Uber gate” ajunge și în România. Compania ar fi folosit și la noi un soft de distrugere. Rise Project: Peter Imre, unul dintre oamenii-cheie ai Uber

Uber a folosit în România, dar și în alte țări, un buton de distrugere a datelor sensibile. Asta arată peste 124.000 de documente obținute de cotidianul britanic The Guardian și distribuite de Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație. Compania americană a apelat la influența unor lideri politici, printre care și actualii președinți Joe Biden și Emmanuel Macron, pentru a se promova. Ca răspuns la dezvăluiri, Uber precizează că politicile sale s-au schimbat după 2017 și că acum este o companie diferită.

Filiala din România refuză însă să facă orice comentariu

O scurgere majoră de documente confidențiale, printre care emailuri, SMS-uri și prezentări ale companiei, arată cum firma de ride-sharing a făcut lobby printre importanți lideri politici pentru a obține relaxarea legislației muncii, dar și pentru a reglementa alte aspecte legate de taximetrie și nu s-a dat în lături de la a folosi un sistem de distrugere urgentă a datelor computerizate ca să inducă în eroare investigaţiile autorităţilor de reglementare.

Omul de afaceri Peter Imre, decedat recent, a jucat un rol-cheie în colaborarea dintre șefii Uber de la București și demnitarii locali, scriu jurnaliștii de la riseproject.ro.

Așa-numitele „Uber files" cuprind o perioadă de cinci ani

Potrivit Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, așa-numitele „Uber files" cuprind o perioadă de cinci ani, între 2013 și 2017, când compania era condusă de co-fondatorul Travis Kalanick. Acesta a fost forțat să demisioneze din funcţia de director executiv în 2017, în urma unor presiuni din partea acţionarilor, dar și pe fondul scandalurilor, care includeau și plângeri de hărţuire sexuală.

Kalanick ar fi ordonat personal ca unele documente să fie distruse și s-ar fi întâlnit cu lideri politici, pe care i-a determinat să acționeze în favoarea companiei fondate în 2009. Printre cei care i-au fost apropiați se numără și actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron, care ar fi intervenit pentru a obține o legislație mai permisivă în perioada în care era ministrul al Economiei.

Compania americană a apelat și la influența actualului președinte american

Compania americană a apelat și la influența actualului președinte american, Joe Biden, a fostului premier israelian, Benjamin Netanyahu, a actualui cancelar german, Olaf Scholz, dar și a 12 comisari europeni, printre care și fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, olandeza Neelie Kroes. Datele sugerează că ea a ajutat în secret Uber să facă lobby pe lângă premierul olandez, Mark Rutte, și ar fi încălcat astfel codul de etică. Acum, oficialii de la Bruxelles spun că i-au cerut explicații.

Balazs Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: „Desigur, Comisia a văzut numeroasele articole de presă publicate în ultimele 24 de ore pe acest subiect și desigur că analizăm diversele informații publicate. Ceea ce pot anunța este că momentan Comisia a decis să îi trimită o scrisoare fostei vicepreședinte Kroes, pentru a cere clarificarea informațiilor prezentate de media. Atât pot spune pentru moment.”

Uber a reacționat la investigația jurnaliștilor și a recunoscut că în trecut au fost făcute greșeli, dar spune că în prezent este „o companie diferită”.

„Nu am invocat şi nu vom invoca scuze pentru comportamentul din trecut, care în mod clar nu a fost în conformitate cu actualele noastre valori. În schimb, cerem publicului să ne judece prin prisma a ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi prin prisma a ceea ce vom face în anii următori", potrivit unui comunicat transmis de Uber.

Extinderea serviciului Uber a generat proteste ale taximetriștilor din mai multe orașe europene

Extinderea serviciului Uber a generat proteste ale taximetriștilor din mai multe orașe europene, îngrijorați de nesiguranța locurilor de muncă. Multe dintre ele s-au soldat chiar cu violențe, iar compania s-ar fi folosit chiar și de nemulțumirile publice.

„Cred că merită”, îi răspundea Kalanick unui coleg în 2016. „Violența garantează succesul,” concluziona el.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE