Amenințarea unei extreme drepte organizate, uneori violente și din ce în ce mai populare devine imposibil de ignorat în Europa.
Marea Britanie a văzut luna trecută contraprotestatarii de extremă dreaptă în încercarea de a perturba un marș pașnic pro-palestinian în centrul Londrei.
Protestele recente din Spania împotriva unei amnistii extinse liderilor independenței Cataloniei au atras elemente de extremă dreapta.
Și în Franța, recenta înjunghiere a unui băiat într-un sat din sud-est a declanșat zile de protest, multe dintre ele prezentând grupuri de extremă dreapta.
Prezența extremiștilor la marșuri a fost suficient de alarmantă încât ministrul francez de interne Gérald Darmanin încearcă să interzică trei grupuri specifice de extremă dreapta, unii dintre ai căror membri se află pe lista guvernamentală pentru extremism.
Pe lângă acestea, ministrul francez de interne a adus în discuție incidentul de la Dublin unde mai multe revolte au avut loc, , după ce mai mulți copii au fost înjunghiați în fața unei școli în plină zi. El a declarant că „există o mobilizare în extrema dreaptă care vrea să ne arunce în război civil”.
Acest scenariu se extinde dincolo de violența din Dublin și include o mișcare mai largă, de lungă durată, la nivel internațional.
Violența din Irlanda a fost atribuită oamenilor din clasa muncitoare care suferă de o criză a locuințelor, în timp ce imigranților li se oferă cazare și mai multe beneficii sociale.
Experții avertizează că grupurile rasiste și fasciste își atrag susținătorii folosind o retorică din ce în ce mai violentă îndreptată direct către imigranții.
Incidentul a urmat un model care s-a desfășurat în multe țări europene, în timp ce mișcările de extremă-dreapta aparent la bază se agață de diverse probleme – drepturile transgenderilor, imigrația, locul musulmanilor în societate sau măsurile de control și vaccinarea Covid – pun presiune asupra drepturilor omului.
În curentul principal
Spre deosebire de Telegram sau alte aplicații de mesagerie criptate, natura deschisă a Twitter/X înseamnă că imaginile, filmările, afirmațiile false și discursurile instigatoare la ură pot pătrunde mult mai ușor în conversația publică, inclusiv prin preluarea de la politicienii și partidele populiste care încearcă să atragă publicul receptiv.
Și, în timp ce niciunul dintre partidele politice foarte mici de extremă-dreapta din Irlanda nu are vreo speranță de a intra în guvern în curând, alte țări și-au văzut deja pe cei consacrați îmbrățișând și alimentând furia de extrema dreaptă.
