Procurorii anticorupție vor face recurs în casație în cazul în care Elena Udrea și Ioana Băsescu scăpaseră de dosarul campaniei electorale, prin decizia Înaltei Curți. Surse judiciare au declarat pentru Euronews România că DNA va apela la această cale extraordinară de atac, în baza deciziei CJUE.
De altfel, în comunicatul emis marți, procurorii DNA au dat de înțeles că vor ataca în acest mod deciziile de încetare a proceselor și în cazurile de corupție.
Pe 12 iulie, Elena Udrea a scapat definitiv de dosarul campaniei electorale din 2009. În primă instanță, fostul ministru al Turismului primise opt ani de închisoare cu executare, iar Ioana Băsescu cinci ani, pentru fapte de corupție legate de finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, pentru alegerile prezidențiale.
Judecătorii de la Înalta Curte au decis că procesul penal trebuie să înceteze pe motiv că faptele s-au prescris.
Elena Udrea era acuzată de instigare la luare de mită și spălare de bani, iar Ioana Băsescu de instigare la delapidare și spălare de bani, alături de alți inculpați din dosar acuzați de fapte de corupție.
Ce este recursul în casație
Potrivit Codului de procedură penală, recursul în casaţie este calea extraordinară de atac, de anulare (nu de reformare sau de retractare), ce poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunţate de curţile de apel, ca instanţe de apel, pentru cazurile de casare strict şi limitativ prevăzute de lege.
În privinţa naturii juridice a căii extraordinare de atac, în mod judicios s-a reţinut în jurisprudenţă că: „(…) orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat şi excedează cenzura instanţei învestite cu judecarea recursului în casaţie.
Această concluzie rezidă din întreaga reglementare a recursului în casaţie prevăzută în Secţiunea a 2-a, Capitolul V al Titlului III din Partea specială a Codului de procedură penală. Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. În măsura în care instanţa care judecă recursul în casaţie infirmă hotărârea atacată, o casează, lipsind-o de efecte juridice, putând dispune fie achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal ori înlăturarea greşitei aplicări a legii, fie rejudecarea de către instanţa de apel ori de către instanţa competentă material sau după calitatea persoanei. Spre deosebire de reglementarea recursului în Codul de procedură penală din 1968, care era o cale de atac preponderent de reformare – în caz de casare a hotărârii instanţa de recurs putând ea însăşi să pronunţe o nouă hotărâre – în actualul Cod de procedură penală recursul în casaţie este o cale de atac exclusiv de anulare”
