Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Studiu: Depresia afectează mai mult oamenii care trăiesc în suburbii decât pe cei din centrele orașelor

Potrivit cercetărilor existente, persoanele care locuiesc în zonele urbane din Europa de Vest și din SUA se confruntă cu un risc de depresie cu 39% **majorat** în comparație cu cei care locuiesc în alte părți. Diferența ar putea fi explicată prin clădirile înalte, zgomotul, stresul și poluarea aerului.

Dar un nou studiu publicat în Science Advances a descoperit că unele zone urbane sunt mai bune decât altele, cum ar fi centrele orașelor, potrivit Euronews Next.

De ce sunt mai bune centrele orașelor pentru locuit

Chiar dacă în zonele dense din centrul orașelor se găsesc, în general, cel mai mult zgomot, poluare a aerului și clădiri înalte, persoanele care locuiesc în suburbiile rezidențiale întinse au mai multe șanse de a fi deprimate decât omologii lor din centrul orașului. De ce?

Cercetătorii din spatele noului studiu susțin că riscurile mai mari de depresie constatate în suburbiile întinse și cu clădiri joase "se pot datora în parte deplasărilor lungi cu mașina, mai puțin spațiu public deschis și o densitate a locuitorilor insuficient de mare pentru a permite existența multor locuri comerciale locale unde oamenii se pot aduna, cum ar fi magazine, cafenele și restaurante".

"O opțiune mai bună ar putea fi investirea în locuințe înalte în care stilul de viață să nu depindă de proprietatea privată a mașinii, combinată cu o proiectare spațială atentă pentru a crește accesul la țărmuri, canale, lacuri sau parcuri urbane", spun cercetătorii.

"Clădirile mai înalte sau forma urbană mai densă pot fi benefice pentru sănătatea mintală prin creșterea populației și a oportunităților de interacțiune socială", explică studiul.

"Interacțiunile sociale creează un sentiment de comunitate, de reciprocitate și de încredere, care sunt factori legați pozitiv de bunăstarea mentală și de protecție împotriva depresiei".

Clădirile înalte cresc riscul de simptome depresive

Acestea fiind spuse, centrele orașelor sunt adesea caracterizate de cartiere dense cu clădiri înalte care "reduc expunerea la soare și cresc temperatura locală, care sunt căi de mediu pentru creșterea riscului de simptome depresive".

Per total, "clădirile cu mai multe etaje cu spații deschise în apropiere" par a fi cea mai bună opțiune în zonele urbane, potrivit studiului. "Cel mai mic risc [de depresie] a fost înregistrat în rândul celor din zonele rurale și din zonele din centrul orașelor care se confruntă cu spații deschise."

"Un anumit nivel de densitate este, până la urmă, necesar pentru a crea comunități pline de viață, care pot susține magazinele, întreprinderile și transportul în comun, permițând în același timp restaurarea cu beneficiul unui spațiu deschis", se arată în studiu.

Cheia pentru combaterea acestor simptome

Accesul la spații verzi deschise și interacțiunea par să fie cele două chei ale prevenirii depresiei și a bolilor mintale grave.

"Speculăm că riscul relativ scăzut observat în zonele cu clădiri înalte și cu densitate scăzută s-ar putea datora faptului că acestea creează expunere la soare în interior și sunt adesea situate la granița dintre zonele care oferă o interacțiune socio-economică dinamică și spații verzi și corpuri de apă care permit refacerea psihologică", explică raportul.

Acest lucru arată că amenajarea spațiului urban poate avea un impact asupra sănătății mintale publice. Cercetătorii subliniază constatările altor studii care arată că schemele de clădiri cu mai multe etaje intercalate cu spații verzi mari pot "atenua mai bine temperaturile extreme decât zonele foarte dense cu clădiri joase, cu puține spații între ele" - și adaugă că "acest design reduce, de asemenea, emisiile de dioxid de carbon legate de transport în comparație cu forma urbană dispersată".

Cu siguranță, acest studiu are limitele sale. El a fost realizat analizând zonele urbane din Danemarca, subliniază cercetătorii înșiși, și, prin urmare, "s-ar putea să nu fie direct aplicabil la toate celelalte țări", deoarece "factorii socio-ambientali ai bunăstării mentale depind de contextele culturale și geografice".

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE