La două săptămâni după criza franco-italiană în jurul navei umanitare Ocean Viking, miniştrii europeni de Interne reuniţi la Bruxelles au aprobat vineri un plan de acţiune pentru „a nu reproduce acest gen de situaţie”, relatează AFP, citată de Agerpres.
Reuniunea a fost convocată la cererea Parisului, care a acceptat „cu titlu excepţional” la 11 noiembrie debarcarea a 234 de migranţi de pe Ocean Viking, după refuzul guvernului italian de extremă-dreapta condus de Giorgia Meloni de a primi această navă umanitară mult timp blocată în largul coastelor Italiei.
Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, a reiterat vineri, la sosirea la Consiliu, că Franţa nu va mai primi solicitanţi de azil ajunşi în Italia atât timp cât Roma „nu va respecta dreptul mării”.
Douăzeci de măsuri propuse în planul CE
Planul de acţiune de urgenţă, propus luni de Comisia Europeană şi aprobat vineri de miniştri, propune 20 de măsuri, în special pentru a întări cooperarea cu ţări precum Tunisia, Libia sau Egipt pentru a preveni plecările şi pentru a creşte numărul de expulzări de migranţi aflaţi în situaţie ilegală.
Proiectul prevede de asemenea o mai bună coordonare şi un schimb de informaţii între state şi ONG-urile care salvează migranţi pe mare, şi intenţionează „să promoveze discuţii în cadrul Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI)” asupra „liniilor directoare pentru navele care efectuează operaţiuni de salvare pe mare”.
„Ţările din sudul Mediteranei trebuie de asemenea să îşi deschidă porturile” pentru navele de salvare de migranţi „care intră în apele lor teritoriale”, a subliniat Gérald Darmanin.
„În criza legată de Ocean Viking a fost vorba puţin şi de improvizaţie”, a comentat vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas.
Acum „avem 20 de acţiuni specifice, un acord politic important, toată lumea s-a angajat să lucreze pentru a nu reproduce acest gen de situaţie”, a comentat el la finalul reuniunii, despre care a spus că este „pozitivă”.
Însă „nu este soluţia definitivă”, a recunoscut el, făcând apel la statele membre să facă progrese în privinţa negocierilor asupra unei reforme a migraţiei şi a azilului în UE, care stagnează e peste doi ani.
Un mecanism de solidaritate european
Planul de urgenţă urmăreşte de asemenea să relanseze un mecanism temporar de solidaritate european agreat în iunie, la iniţiativa Franţei, care asigura atunci preşedinţia Consiliului UE.
Douăsprezece ţări s-au angajat atunci, în mod voluntar, pentru a sprijini statele mediteraneene să primească într-un an circa 8.000 de solicitanţi de azil ajunşi în aceste ţări, Franţa şi Germania primind fiecare 3.500.
Însă criza legată de Ocean Viking a determinat Parisul să suspende „relocările” din Italia.
