Pe 16 mai, va intra în vigoare noua lege privind mobilizarea în Ucraina, pe care Volodimir Zelenski a semnat-o luna trecută. Însă tot mai mulți ucraineni încearcă să scape de armată și fug de război. Majoritatea trec prin România. Unii rămân, iar alții pleacă mai departe.
În acest context, șeful Poliției de Frontieră din Sighetu Marmației, Florin Coman, a spus că 19 persoane au murit în încercarea de a trece granița, dintre care 11 s-au înecat în râul Tisa. Alții au murit după ce au vrut să treacă munții fără echipament adecvat, mai ales în timpul iernii.
19 ucraineni au murit după ce au încercat să scape de război și au fugit în România
Doar în Maramureș, salvamontiștii români au reușit să salveze 108 ucraineni în această perioadă de mai bine de doi ani. Cei mai mulți ucraineni au intrat în România prin Suceava și Satu Mare, alături de Maramureș.
Florin Coman a precizat că, în 2023, a existat o scădere a numărului acestor persoane, însă în acest an, tendința este în creștere. De exemplu, în perioada ianuarie - aprilie 2024, au existat 1.218 cazuri de trecere frauduloasă a frontierei cu România. Majoritatea celor care fug spun că vor protecție de la statul român pentru a nu fi trimiși în război.
"Au fost implicaţi 2.373 cetăţeni ucraineni, din care 1.028 pe raza judeţului Maramureş, 1.066 pe raza judeţului Suceava şi 279 la graniţa judeţului Satu Mare, cu Ucraina. În momentul depistării, aceştia au solicitat protecţie temporară. Din totalul detecţiilor la frontiera verde, 97,24% sunt cetăţeni ucraineni", a spus Florin Coman, conform sursei citate.
Însă numărul total al bărbaților ucraineni care au ajuns în România, de la începutul războiului, este de 11.000, după spusele chestorului Coman, citat de Agerpres.
Ucrainenii duc lipsă de personal în armată, pe lângă o lipsă de muniție, iar oficialitățile încearcă să-i convingă pe cei plecați să revină în țară, având în vedere că forțele armate ruse avansează pe front.
La începutul războiului, existau mulți ucraineni care se ofereau voluntari să meargă în război, însă acum situația s-a inversat. În noua lege votată pe 11 aprilie și semnată de Zelenski pe 16 aprilie, sunt prevăzute sancțiuni mai dure pentru cei care evită serviciul militar. Au existat însă și controverse dacă avem în vedere și eliminarea unei prevederi prin care se permitea demobilizarea după 36 de luni de serviciu militar. Din acest punct de vedere, au existat mai multe controverse și critici.
În plus, autoritățile de la Kiev au decis să reducă vârsta maximă de recrutare de la 27 la 25 de ani, iar Kievul a luat măsuri și pentru a restricționa serviciile consulare de la misiunile sale diplomatice pentru bărbații cu vârsta de recrutare (18-60 de ani) care locuiesc în străinătate. După spusele ministrului de Externe Dmitro Kuleba din urmă cu câteva săptămâni, aceste restricții au fost implementate pentru că "șederea în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de Patrie".
Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor mai oferi protecție ucrainenilor care fug de război.
