Klaus Iohannis se află într-o vizită în SUA, acolo unde se întâlnește cu Joe Biden. Euronews România transmite în direct momentul întrevederii și discursul de la ora 21:30.
Discuțiile se axează pe rolul strategic al României pe flancul estic al NATO, războiul din Ucraina, dar si relațiile dintre România si SUA, care vizează atât partea economică, dar și partea de tehnologie și cea militară.
Ce semnifică vizita lui Klaus Iohannis în SUA
Iohannis ar urma să primească o distincție din partea unui think tank prestigios, Atlantic Council, care a premiat, de-a lungul timpului, președinți precum George Bush sau chiar pe Joe Biden când era vicepreședinte. Acest premiu, in 24 de ani de când există, nu a fost acordat niciodată unui lider din Europa de est.
Totul se întâmplă și în contextul în care Iohannis își dorește funcția de secretar general al NATO, unde și-a și anunțat candidatura. În iulie va fi summitul NATO la Washington și până atunci va trebui să se stabilească cine va prelua funcția deținută acum de Stoltenberg. Iohannis are nevoie de acest sprijin și de aceea se află în SUA, însă e greu de crezut că americanii se vor schimba, având în vedere că ei îl susțin pe olandezul Mark Rutte, care are și sprijinul multor lideri importanți, precum Macron sau Scholz.
Interesant este că Administrația Prezidențială nu a anunțat cât va dura întrevederea.
Cristian Pîrvulescu, politolog: "Vizita a fost organizată ca o vizită de lucru. Și eu mă gândesc că întâlnirea dintre Biden și Iohannis a fost rezultatul unor negocieri mai recente. Dacă ar fi avut informația mult mai înainte, ar fi lansat-o de la început. El va primi această distincție de la Atlantic Council, care este o distincție de lider pe anul 2024, care poate fi considerată ca un fel de distincție de compensație pentru situația complicată pentru secretariatul general al NATO. Pentru că Atlantic Council este o instituție care e legată de NATO încă de la apariția sa din 1961, e o instituție prestigioasă, un grup de reflecție de la Washington.
Faptul că primea această distincție era deja un semnal, iar că negociatorii au reușit să obțină o întâlnire cu președintele Biden este foarte interesant. Ne vom da seama de importanța întâlnirii în funcție de durata ei, în funcție de declarațiile care se vor face sau nu. Dacă e vorba de zece minute care au fost smulse între două alte întâlniri stabilite înainte în programul lui Biden, e una, dacă e vorba de o jumătate de oră sau o oră, e vorba de altceva."
Ungaria și Slovacia îl susțin pe Iohannis la șefia NATO. SUA îl susțin pe Rutte
Mulți se întreabă dacă nu cumva unul dintre scopurile lui Iohannis, prin vizita în SUA, ar fi acela de a cere sprijin pentru candidatura la șefia NATO. Însă este greu de crezut că SUA se vor răzgândi.
Cristian Pîrvulescu, politolog: "Toată lumea se gândește la NATO și la candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general, iar aici lucrurile nu sunt tranșate. Nu văd cum Ungaria ar putea să fie convinsă de americani să renunțe la punctul său de vedere (n.r.: susținerea lui Iohannis). Pe de altă parte, este o evidență că președintele Iohannis nu beneficiază de un larg sprijin.
Nu sunt dintre cei care cred că sprijinul se reduce la Ungaria și Slovacia, pentru că sunt și alte state care nu s-au pronunțat, dar cu siguranță nu este un larg sprijin nici măcar al țărilor din Europa de est. Și asta, fie din cauza americanilor, fie pentru că Rutte a fost mai convingător, a făcut vizite în statele respective. Spre exemplu, în Lituania, a împrumutat o baterie Patriot. Deci a făcut o serie de gesturi pe care România nu avea cum să le facă și care l-au pus într-o situație de avantaj, dar nu decisiv.
Președintele Iohannis are dreptate în declarațiile pe care le face, aici nu este o decizie pe vot, ci o decizie consensuală și consensul e greu de realizat. Eu nici măcar nu știu dacă este exact poziția Americii. Nu cred că discuțiile din această seară îl pot face pe Biden să se răzgândească. Joe Biden este atât de direct astfel încât, uneori, adevărul pe care îl spune deranjează. Să ne gândim la declarațiile pe care le-a făcut la autoritarismul din India și din Japonia. În India, chiar înțeleg declarația, pentru că chiar știm cu toții că regimul de acolo, cu toate alegerile care se desfășoară acum, nu este tocmai unul democratic, dar în Japonia, evident că această declarație a deranjat, pentru că, dacă puteam să vorbim despre un autoritarism, este vorba mai degrabă despre un tradiționalism al societății japoneze decât de o linie a conducerii politice.
Nu cred că președintele Iohannis, orice s-ar discuta, va lua o decizie imediat după asta. Cred că America își dorește ca Ungaria să rămână izolată, dacă se poate, dar faptul că Ungaria rămâne izolată nu va schimba poziția lui Viktor Orban și nici nu știu ce i-ar putea oferi americanii spre compensație. Pentru că, în ceea ce privește discuțiile legate de Ucraina în Consiliul European, în decembrie, acolo avea ceva de câștigat.
Aici nu știu ce-i pot oferi americanii, iar relațiile dintre Budapesta și Washington sunt la cel mai scăzut nivel. Nici în perioada comunistă nu cred că am întâlnit asemenea momente. Din anii 80 încoace, relațiile au fost mai degrabă cordiale, iar acum ele sunt de-a dreptul ostile.
Dar cred că pe Orban îl preocupă acum alegerile, pentru că nu au doar alegeri europene, ci și locale. Iar Peter Magyar, fostul soț al fostei ministre a Justiției, este, în momentul de față, în efervescență și s-ar putea, fără să câștige alegerile, să-i dea o lovitură importantă de imagine lui Orban. Și abia după aceea să ia deciziile. Deci nu cu mult înainte de momentul în care va avea loc întâlnirea de la Washington privind sărbătorirea celor 70 de ani de când s-a înființat organizația."
Summitul NATO va avea loc în iulie
La summitul NATO de la Washington, din iulie, ar putea să fie invitată și Ucraina. Ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, a spus că aliații vor arăta Ucrainei că se iau măsuri concrete pentru a aduce Kievul mai aproape de aderare.
Cristian Pîrvulescu, politolog: "E important pentru România, pentru președintele Iohannis, care a fost un partener serios al SUA în cele două mandate. Și asta nu pot să uite americanii. De altfel, cred că a fost o problemă mai ales de comunicare legată de această candidatură. Americanii nu sunt dintre cei care, odată ce au luat o decizie, să se răzgândească ușor. Cel mai probabil, vor căuta o soluție de compromis dacă nu vor reuși să-l convingă pe Orban și nici pe prim-ministrul slovac, care sunt clar împotrivă.
Dar nu vor dori ca NATO să pară ca fiind o organizație slăbită, din acest punct de vedere, la întâlnirea care va avea loc. Și nici Iohannis nu cred că își va dori asta. Cred că acesta va fi unul dintre subiectele care se vor discuta într-un fel sau altul. Iohannis are o întâlnire cu republicanii, cu șeful Camerei Reprezentanților.
E adevărat că, în momentul de față, nu este în cea mai puternică poziție, pentru că apropiații lui Trump îl atacă, vor să îl debarce de la conducerea Camerei. Va rezista, cel mai probabil, dar cu ajutorul adversarilor săi democrați. Dar aceasta va fi o punte de dialog cu Partidul Republican.
Să nu uităm că, atunci când a luat decizia de a sprijini Ucraina, s-a întâlnit cu Trump și a primit măcar un sprijin informal din acest punct de vedere. Sprijin informal, pentru că majoritatea republicanilor a votat totuși împotriva acordului privind sprijinirea Ucrainei. Dacă nu ar fi fost democrații, acordul nu ar fi trecut. 216 reprezentanți republicani au votat împotrivă, din cauza presiunilor lui Trump și a electoratului trumpist care a mers într-o asemenea direcție.
Pentru mine, este încă neclar care vor fi rezultatele acestei vizite. Mi s-a părut de la început ca un premiu de compensație și o întâlnire de compensație pe care Biden o oferă, dar cred că președintele Iohannis va încerca totuși să-și joace până la capăt șansa."
