CSAT a decis ca România să acorde în continuare sprijin Ucrainei și să crească numărul exercițiilor militare ale NATO pe teritoriul țării noastre.
Intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia
Consiliul Suprem de Apărare a hotărât intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia, privind securitatea Mării Negre și valorificarea oportunităților economice în această regiune.
De asemenea, au fost analizate propunerile de contracarare a potenţialelor ameninţări, astfel încât să fie menţinută pacea în regiunea Mării Negre şi să fie evitată extinderea conflictului. Aceste propuneri vizează, în principal, implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor Aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre.
Membrii CSAT au reiterat că obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securităţii şi a apărării naţionale, mai arată Administraţia Prezidenţială.
A fost discutată şi implementarea sancţiunilor internaţionale, din perspectiva intereselor României, cu accent pe măsurile restrictive adoptate împotriva Federaţiei Ruse şi a Republicii Belarus.
Stimularea investițiilor în dezvoltarea producției de gaze naturale
CSAT a mai decis ca România să stimuleze investițiile în dezvoltarea producției de gaze naturale, introducerea reactoarelor nucleare modulare și consolidarea infrastructurii de transport a energiei și a gazelor naturale.
O altă decizie a CSAT vizează alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând de anul viitor.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au aprobat, în şedinţa de marţi, actualizarea programului „Armata 2040”, pe principalele direcţii: bugetarea necesarului de personal al armatei, reconfigurarea programelor de înzestrare şi a eforturilor de refacere a stocurilor, modernizarea industriei de apărare, precum şi măsurile pentru o mai bună menţinere a personalului militar calificat, informează Administraţia Prezidenţială.
Programul „Armata 2040” urmăreşte dezvoltarea unor capabilităţi militare naţionale care să asigure îndeplinirea de către statul român a obligaţiei constituţionale de apărare a integrităţii teritoriale a României.
2,5% din PIB pentru Apărare
„În contextul deciziei de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu 2023, membrii CSAT au concluzionat că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forţe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaţilor, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul naţional sau pentru sprijinirea aliaţilor noştri, auto-sustenabile şi cu mijloace de protecţie multidimensională, cu un sistem de comandă şi control flexibil şi eficient”, se arată în comunicatul citat.
Totodată, CSAT a analizat şi aprobat, în şedinţa de marţi, propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze naturale, în condiţiile unor preţuri care să nu-i împovăreze pe cetăţeni.
În cadrul şedinţei au fost abordate şi stimularea investiţiilor pe termen scurt şi mediu în dezvoltarea producţiei de gaze naturale, atât onshore, cât şi offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creşterea capacităţii de extracţie din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum şi concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită.
Introducerea reactoarelor nucleare de generaţia a IV-a
În acelaşi timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generaţia a IV-a, mici şi modulare, cât şi consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice şi a gazelor naturale.
La şedinţa CSAT condusă de preşedintele Klaus Iohannis au participat premierul Nicolae Ciucă (ministru interimar al Apărării), ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul de Interne, Lucian Bode, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea.
