Filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu a fost invitat în platoul Euronews, unde a vorbit despre modul în care vede astăzi România.
Gabriel Liiceanu: „Există democrații stabile. Acestea sunt cele în care guvernele sunt ajutate să își creeze instituții cheie și să facă ca aceste instituții cheie să funcționeze. Dacă ne-am pune în peisajul european, s-ar pune problema dacă suntem un stat fragil sau un stat eșuat? E o întrebare pe care orice român ar putea să și-o pună astăzi. Un stat fragil e incapabil să-și îndeplinească sarcinile de bază – colectarea taxelor, construirea infrastructurii și așa mai departe. Un stat eșuat este un stat în care guvernul pierde controlul asupra unor zone ale conviețuirii și asupra unor categorii ale populației. Deci grila este simplă, criteriile sunt simple. Un stat eșuat se bazează pe o contraselecție. Posturile cheie în stat sunt ocupate nu după criterii de merit ci după concursuri preferențiale aranjate dinainte, sau după criterii de nepotism. Dacă intervenția în economia de piață este foarte mare, atunci lucrurile nu sunt în regulă. Totodată, dacă există clanuri și corupție. Dacă cunoaștem răspunsurile la aceste întrebări, atunci avem răspunsul la cel fel de țară este România.
Dacă discuția se poartă la nivelul ce este România pentru mine, atunci lucrurile intră în subiectiv și în literatură personală și atunci am să vă spun că ador cartierul Cotroceni, în care trăiesc de la vârsta de 2 ani. Viața mea a fost fericită pentru că am avut întâlniri esențiale ale vieții – Constantin Noica, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca. Acești oameni vorbeau de la microfonul Europei Libere în timpul cenzurii comuniste, spunând în locul nostru adevărul pe care noi nu puteam să-l rostim. Am cunoscut doctoranzi ai celor mai mari filosofi ai lumii de la acel moment – Heidegger de pildă. Toți acești oameni au făcut parte din viața mea, din biografia mea și am putut trăi într-un regim absolut odios politic, am putut să respir ca un om liber și am putut să nu mă sufoc.
Țara aceasta este pentru fiecare altceva, în funcție de șansa sau neșansa pe care a avut-o”.
La ce sunt buni intelectualii
Gabriel Liiceanu a vorbit și despre importanța intelectualilor în societate.
Gabriel Liiceanu: „Dacă sunt intelectuali adevărați, devin conștiința mai bună a celorlalți. Înțeleg lucrurile cu o acuitate pe care ceilalți nu o au. Sunt oameni care au fost formați de societate pentru a înțelege lucrurile și a le spune așa cum ceilalți ar dori să le spună dar nu au cuvintele să le spună.
Cu cât ții o populație mai departe de mintea luminată, cu atât acea societate va fi mai ușor de manipulat, de furat, o societate care va cădea treptat în mizerie. Ceea ce se întâmplă la noi - pe toți parametrii suntem pe ultimul loc in Europa - analfabetism – educație. Când influența vine nu de la intelectualii iluminați, ci de la oamenii interesați să îi manipuleze politic, atunci societatea se dezagregă și traiește din ce în ce mai prost. Nimic pe lume nu este mai importantă decât educația.”
Războiul din Ucraina
Totodată Gabriel Liiceanu a abordat și problema motivațiilor din spatele războiului din Ucraina.
„Un trib foarte mare s-a format într-o istorie a lui, dată fiind felul în care a fost condus de-a lungul a 800 de ani – tribul rusesc care a devenit apoi Imperiul Rusesc. A fost ocupat o vreme de tribul mongol care a instituit un mod de conducere bazat pe ascultarea oarbă a unui conducător suprem. Acest mod a intrat în genele populației de atunci. Viitoarele căpetenii ale tribului, după 240 de ani de ocupație mongolă, au făcut ce au pățit ei pe pielea lor, au devenit pumn de fier.
De 800 de ani, Rusia e condusă după principiul pumnului de fier, un singur om. Hotărârile pe care le ia sunt absolute, iar în final se produce pactizarea cu tiranul absolut. Ce vedem astăzi că se întâmplă la doi pași de noi, nu e altceva decât felul în care în mod prostesc, anacronic, Putin l-a preluat din istoria Imperiului Rus, mergând pe genele cultural istorice, le-a preluat Într-un moemnt În care putea să conecteze Rusia la o Europă de tip democrație stabilă. A ratat cea mai mare șansă a istoriei ruse de a se așeza pe calea civilizatiei occidentale.
Imperiul Rus s-a mărit ca o uriașa pată de ulei în istorie. Nu a suportat granițele. Ideea de a nu te opri și a nu avea granițe a intrat în reflexul conducerii acestui popor A apărut un fenomen de compensație formidabil. Comportamentul trupelor rusesti în Ucraina a fost axat pe jaf, viol, împușcarea civililor. E absurb, este răbufnirea lui, partea de eliberare a nelibertății din interior.
Stalin e modelul lui Putin. El a a deplâns destrămarea Imperiului Sovetic. Îți imaginează că dacă ar reface imperiul ar intra glorios în istorie”, a precizat Gabriel Liiceanu.
Psihologia pasivității
Nu în ultimul rând, Gabriel Liiceanu a vorbit și despre influența crizelor asupra societății din România.
Gabriel Liiceanu: „E o psihologie generalizată. În cazul oamenilor care au un anumit nivel de trai, deci câștigă cât să nu coboare sub decența vieții, lucrurile nu au spaima pe care o induce treaba asta într-un om cu 1000 de lei pe luna. Nu îmi imaginez cum se poate trăi în acest fel.
Faptul că arătam cum arătam, că suntem pe ultimul loc în Europa, ni s-a indus o psiholgoie a pasivității”.
