România are patru instituții cu atribuții în securitatea cibernetică. Niciuna nu poate șterge direct conținutul înșelător postat de troli

ANCOM anunță că a primit sesizări privind conturile de social media ale unor candidați la alegerile prezidențiale și că le-a transmis mai departe. În plin scandal privind fermele de troli, fake news și tentative de manipulare în campanie electorală, merită să facem un pas în spate și să privim către atribuțiile pe care autoritățile le au în acest sens.

România are mai multe organisme de reglementare specializate, care au atribuții în domeniul securității cibernetice, însă care nu moderează conținutul publicat pe internet.

Patru instituții, toate cu atribuții similare, dar niciuna neapărat cu soluții pentru aceste fenomene. Privim întâi de toate, pe rând, către aceste instituții. Vorbim despre Directoratul Național de Securitate Cibernetică, despre Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Ministerul Digitalizării și Centrul de cyber intelligence al SRI.

Este important de menționat faptul că noi ne-am bazat această selecție nu doar pe atribuțiile acestor instituții, ci și pe denumirile lor vehiculate intens în spațiul public în ultimele 24-48 de ore.

Ce atribuții are DNSC

Ne uităm, întâi de toate, la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, o instituție care are, bineînțeles, astfel de atribuții. Are atribuții în tot ceea ce înseamnă siguranța cibernetică la noi în țară.

Ne uităm și la un extras dintr-un comunicat de presă pe care DNSC l-a emis în luna mai a acestui an.

DNSC nu are atribuții legale pentru a executa suspendarea sau oprirea activității unor site-uri. De asemenea, nu are atribuții pentru a executa eliminarea la sursă, blocarea sau neutralizarea conținutul lui online.

Cu alte cuvinte, aceste probleme legate de ferme de troli, materiale false distribuite pe Internet, campanii de manipulare nu intră în competența Directoratului Național de Securitate Cibernetică. Iată ce spun chiar directorul instituției și ministrul Digitalizării.

Dan Cîmpean, directorul DNSC: „Rolul nostru primordial este răspunsul și protecția împotriva unor atacuri cibernetice. Deci atacurile care afectează confidențialitatea, disponibilitatea, integritate a datelor și a infrastructurilor. Fermele de troli, prin definiție, nu sunt infrastructură care execută atacuri cibernetice. Dacă acel incident nu este unul din natură cibernetică, deci nu a cripta datele, nu va fura datele, nu v-a preluat în mod ilegitim accesul la platforme, aplicații, conturi de utilizator, nu este domeniul nostru”

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Despre ferme de boți și despre potențial de a altera campania electorală din România, singura autoritate capabilă să ia măsuri electorală este Autoritate Electorală Permanentă”

ANCOM nu poate sancționa marile platformele, ci doar Comisia Europeană

Cât timp vorbim despre internet, ne uităm însă la următoarea instituție cu atribuții la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

În cursul acestui an a intrat în vigoare un regulament european denumit Digital Service Act, prin care ANCOM devenea coordonator de servicii digitale. Asta înseamnă că în momentul în care sesizăm apariția unui conținut ilegal pe o platformă, ne putem adresa către ANCOM pentru a face o sesizare.

Însă trebuie să ținem cont că și aici există niște limitări. Nu sancționează ANCOM, deși are aceste canale de raportare, nu sancționează ceea ce se numesc VLOP - very large online platform sau platforme online foarte mare.

Acestea sunt supravegheate direct de către Comisia Europeană și tot Comisia Europeană este organismul care le poate sancționa pentru neregulile de pe rețelele respective.

Este foarte important să facem această distincție, pentru că la aceste rețele, la rețele uriașe ne referim atunci când vorbim despre aceste fenomene de dezinformare, despre apariția deepfake-urilor și, inclusiv despre fermele de troli.

Ministerul Digitalizării doar primește sesizări de la cetățeni despre conținutul înșelător de pe Internet

Ne uităm în paralel și la Ministerul Digitalizării, pentru că și acest minister are anumite canale de raportare. Există un program numit „no fake”, în care oamenii pot transmite sesizări către Minister atunci când găsesc, spre exemplu, conținut înșelător generat cu ajutorul inteligenței artificiale pe o platformă.

Însă trebuie să ținem cont că nici Ministerul nu poate sancționa nici platformele, nici autorii postării respective, ci este mai degrabă o legătură între utilizator și aceste platforme foarte mari cu care Ministerul a încheiat protocoale de colaborare.

Ce măsuri poate lua Centrul de cyber intelligence al SRI

Centrul de cyber intelligence al Serviciului Român de Informații și ne uităm doar pentru că și denumirea acestuia a apărut recent în spațiul public în jurul acestui scandal.

Însă trebuie să ținem cont că această organizație se ocupă strict cu securitatea infrastructurii critice. Autoritățile pot apela la această divizie a Serviciului Român de Informații în situații de reală nevoie. Identifică, așadar, principalele forme de manifestare a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale a României. Și ne gândim aici la state, grupări de criminalitate cibernetică și grupări extremiste sau teroriste. Așadar, iată departe, totuși, de aceste tentative de manipulare, până la urmă, în masă.