Odată cu pandemia de COVID-19, în 2020, Berlinul a propus o revoluție în ceea ce privește renunțarea la mașini prin centrul orașului, pentru a conserva mediul și a mai reduce poluarea.
Astfel, o porțiune de 3 kilometri din celebra stradă Friedrichstrasse a fost transformată într-o zonă pietonală, unde doar bicicletele aveau acces. Friedrichstrasse este una dintre cele mai emblematice artere comerciale din Berlin, presărată cu tot felul de magazine și restaurante și leagă Berlinul de Est de Berlinul de Vest.
Revoluția ciclismului urban are pană la Berlin
Inițial, autoritățile au închis o porțiune de 500 de metri a străzii, au instalat o pistă de biciclete improvizată în centrul ei și au adăugat bănci și plante în ghivece prin locurile unde obișnuiau să circule mașinile. Schimbările urmau să rămână în vigoare doar un an. La acea vreme, măsura a fost luată de primarul de stânga al orașului, care a privit-o ca pe un experiment.
Într-un sondaj YouGov din 2020, aproape 70% dintre respondenți au spus că doresc ca restricțiile privind utilizarea mașinilor să fie menținute și după pandemie. Însă opoziția față de spațiul acordat opțiunilor de mobilitate curată, cum ar fi bicicletele, a devenit mai puternică pe măsură ce oamenii s-au întors la serviciu și la rutinele lor.
Astfel, după alegerile din toamna lui 2021, senatorul pentru mobilitate verde, Bettina Jarasch, a anunțat că planul va fi extins. Adepții ecologiști, politicienii "cu apetit ecologic" și activiștii pentru o mobilitate curată au îmbrățișat ideea, numai că, la mai bine de trei ani distanță, persoanele care locuiesc în zonă sau care au afaceri acolo au fost nemulțumite și au spus că nu mai suportă această măsură, pentru că le vine greu să ajungă fără mașină sau să transporte marfa.
De exemplu, unul dintre proprietarii de acolo, Anja Schröder, a dat în judecată orașul și a susținut că Friedrichstrasse trebuie să fie ținută deschisă pentru mașini ca să se evite blocarea traficului pe străzile laterale. Ea susține că această decizie a făcut ca traficul pe strada vecină, Charlottenstrasse, unde ea deține un magazin de vinuri de la începutul anilor 2000, să crească cu peste 140 la sută.
"Închiderea drumului a afectat calitatea terasei noastre exterioare și a dus la o scădere cu 40% a veniturilor noastre", a spus Anja Schröder.
Tribunalul Administrativ din Berlin a fost de partea lui Schröder anul trecut, invocând erori în procedurile legale folosite pentru "pietonizarea" bulevardului. Autoritățile locale au acceptat inițial decizia și au redeschis strada pentru traficul de mașini. Dar din ianuarie 2023, Bettina Jarasch a reușit să "scoată" din nou mașinile din zonă și bulevardul a fost desemnat iarăși zonă pietonală permanentă.
"Război" declarat bicicletelor prin zonele pietonale
Însă politicienii au făcut acum o nouă inversare. Conservatorii au anulat totul, lăsând mașinile să intre înapoi pe acea stradă, la cererea proprietarilor de afaceri din zonă.
Interesant este că acest fenomen de inversare "prinde" și în în orașele din întreaga Europă. Astfel, nemulțumirea populară a adus ciclismul urban în așa-zisele războaiele culturale, politicienii exploatând această problemă pentru a se declara de partea șoferilor din clasa muncitoare.
La Berlin, de la venirea la putere la începutul acestui an, coaliția de guvernare condusă de partidul de centru-dreapta Uniunea Creștin Democrată (CDU) a anulat o serie de măsuri favorabile bicicletelor, măsuri care fuseseră convenite de predecesorul său de stânga, suspendând toate proiectele de infrastructură pentru biciclete. Motivul este că ele "pun în pericol benzile auto existente sau locurile de parcare".
Noul șef de mobilitate din Berlin, Manja Schreiner, a soluționat problema în iunie, anunțând că mașinile vor avea din nou permisiunea să intre pe stradă până când se va decide un master plan pentru bulevard. La scurt timp, a fost făcut un anunț potrivit căruia nu vor fi autorizate noi piste de biciclete dacă acestea ar pune în pericol locurile de parcare existente.
"Uneori, mentalitatea din oraș este puțin cam încărcată. Dacă ești blocat mult timp într-un ambuteiaj, îți pierzi nervii. Acolo trebuie să intervenim, pentru a ne asigura că traficul se mișcă", a spus Manja Schreiner, potrivit Politico.
Însă Berlinul nu este singurul care se confruntă cu un val tot mai mare de sentimente anti-biciclete și pro-mașini. Astfel, această schimbare radicală a capitalei germane trimite un semnal îngrijorător altor orașe prietenoase cu bicicletele, care simt căldura și noxele emanate de mașini.
Situația în Marea Britanie și Belgia
Victoria Partidului Conservator Britanic la alegerile parțiale din mai multe zone engleze, la începutul acestui an, a fost în mare parte atribuită deciziei populare împotriva măsurii primarului laburist Sadiq Khan de a extinde zona cu emisii ultra-scăzute a Londrei, care percepe o taxă pentru vehiculele cele mai poluante.
Prim-ministrul conservator Rishi Sunak a încercat de atunci să-și atragă alegătorii, susținând că Marea Britanie este o "națiune a șoferilor" și a promis că va face tot ce îi stă în putere pentru a proteja șoferii de limitele de viteză și de noile zone cu emisii scăzute. Există însă și teorii ale conspirației în jurul conceptului de oraș de 15 minute, un plan pentru o viață unde oamenii pot accesa cu ușurință - pe jos sau cu bicicleta - servicii esențiale, cum ar fi școli și spitale.
Eforturile de reducere a traficului auto au fost, de asemenea, întâmpinate cu o respingere aprigă în marile orașe din UE. La Bruxelles, un plan regional de reducere a traficului auto cu 24% până în 2030 a provocat unele proteste violente, iar mai multe cartiere afectate au forțat autoritățile să oprească sau să anuleze lansarea acestui program în unele zone.
Partidele de dreapta și-au dat seama că pot câștiga voturi făcând campanie împotriva unor chestiuni precum opțiunile de transport fără emisii de carbon, deoarece acestea sunt subiecte emoționale, a declarat Bart Dhondt, consilierul pentru mobilitate al orașului Bruxelles.
Totuși, Dhont a spus că este convins că există o "majoritate confortabilă" de europeni în favoarea acestor tipuri de scheme pentru a reduce traficul și a oferi mai mult spațiu bicicliștilor și pietonilor.
"Având mai multă infrastructură pentru ciclism, având mai mult loc pentru spații verzi, orașele noastre sunt mai frumoase. Partidele de dreapta câștigă puncte în timpul tranziției, pentru că e ceva dificil, dar ceea ce trebuie să ne amintim este că ei se plâng, dar nu oferă viziuni alternative despre oraș. Propunerea lor este să nu facă nimic, însă un oraș care nu face nimic va muri", a spus Bart Dhondt, citat de Politico.
