Restauratorii de carte sunt personaje discrete, dar care, din umbră, țin în mână destinul patrimoniului fragil al tipăriturilor și manuscriselor de o valoare inestimabilă. Dar ce este restaurarea de carte? O meserie, o știință sau o artă? Răspunsul la această întrebare am încercat să-l aflăm stând de vorbă cu oamenii care zilnic fac eforturi să salveze cărți pe care le tratează ca pe niște pacienți aflați în suferință.
Pe doamna Cristina Petcu am găsit-o lucrând la restaurarea unui volum de acum aproape două secole.
Cu multă răbdare, Cristina Petcu ne-a explicat doar câteva etape necesare readucerii la viață a unui volum de o inestimabilă valoare.
Cristina Petcu, restaurator de carte: „Avem o carte din anul 1844. Face parte dintr-o colecție particulară, o hârtie manuală. Se va interveni pe această carte pe volum nedesfăcut. Cerneala atacă hârtia și atunci, în zona plăcii unde a fost tipărită, se îngălbenește din cauza fierului din cerneală și atunci suportul papetar de distruge din cauza fierului din cerneală.”
Care este motivația din spatele acestei meserii, științe, poate chiar arte a restaurării? Provocările zilnice și surprinzătoare.
Cristina Petcu, restaurator de carte: „Recunosc că nu știam ce mă așteaptă pe parcurs și ce muncă asiduă este. Cu cât muncesc mai mult, cu atât îmi e mai dragă meseria de restaurator.”
Un centru important de restaurare de carte veche și manuscrise este și la Muzeul Național al Literaturii
Un centru important de restaurare de carte veche și manuscrise este și la Muzeul Național al Literaturii. Acolo l-am găsit pe Leonard Fulău, expert-restaurator.
Leonard Fulău, restaurator carte veche: „Restaurare fac de 21 de ani. Avem patru sau cinci premii obținute de-a lungul timpului. Noi încercăm să menținem steagul sus, să facem cât mai multe lucruri bune, cât mai multe lucruri benefice. Sper că și reușim. Foarte multe lucruri de patrimoniu, foarte multe lucruri vechi se pierd, pentru că nu știm să le dăm importanța pe care o merită.”
Pe masa de lucru, Leonard Fulău și colegele sale au avut un pacient faimos, o comoară bibliofilă pentru cultura română.
Leonard Fulău, restaurator carte veche: „Avem celebra Cazanie a lui Varlaam. Este salvată dintr-un incendiu. S-a refăcut legătura originală. Este o carte restaurată pe volum nedesfăcut. Acum, în lucru, se află o broșură din 1867 a lui Alexandru Lahovari. Volumul are mai multe zone lacunare.”
Consuela Cioboteanu, expert restaurator: „Completarea o facem cu hârtie japoneză, care are aceleași proprietăți cu hârtia originală. Drept adeziv folosesc o derivată a celulozei, meticeluloza.”
Investigațiile fizico-chimice sunt cruciale
Investigațiile fizico-chimice sunt cruciale pentru a determina tipul de tratament ce va fi aplicat acestor pacienți fragili.
Mirela Leahu, expert: „Putem vizualiza și eventualele atacuri de natură microbiologică cauzate de acțiunea unor microorganisme, cum ar fi fungii, care ne arată că pacientul respectiv a suferit și o astfel de degradare.”
Discreți, dar pasionați de meseria lor, restauratorii de carte veche vindecă și reînvie Patrimoniul Național.
Reporter: „Sunt restauratorii de carte veche niște doctori ai cărților? Le iau și le fac bine?”
Cristina Petcu, restaurator de carte: „Da, așa simt, pentru că este un pacient. Fiecare carte are cazuistica ei și atunci fiecare carte este un pacient.”
Leonard Fulău, restaurator carte veche: „Lucrul cel mai plăcut este că la noi pacientul nu piere, este însănătoșit și i se redă o viață cât mai lungă.”
