100 de zile. Atât s-au scurs de când Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii „militare speciale" în țara vecină - Ucraina. De fapt, un război în toată regula. Pentru întreaga lume, începerea războiului a fost un șoc. Pentru ucraineni este o tragedie în derulare.
În seara zilei de 23 februarie, lumea s-a pregătit.
Peste granița cu Ucraina, mii de trupe ruse primiseră ordinele. În capitalele din Vest, oficialii au lucrat pentru a preveni ceea ce acum părea inevitabil: sfârșitul a trei decenii de pace între marile puteri ale Europei, potrivit The Guardian.
Oamenii continuau să-și trăiască viețile în mod normal, în ciuda amenințării
În ciuda avertismentelor neobișnuit de specifice din partea guvernului SUA cu privire la o invazie iminentă și la acumularea de forțe în Rusia și Belarus, ucrainenii nu au intrat în panică. La granițele de Vest nu erau cozi. Cafenelele și barurile din Kiev fuseseră pline sâmbăta precedentă seara. Oamenii au continuat să facă planuri pentru vacanțe.
Volodomyr Ksienich, 22 de ani, un student, a petrecut noaptea cu prietenii. Au vorbit despre război, desigur.
„Nimeni nu a crezut cu adevărat că se va întâmpla”, spune el.
Mulți analiști au fost de acord. Forțele ruse care se înmulțeau la graniță erau prea puține pentru a ocupa țara, au susținut ei. Mass-media de stat nu făcuse nimic pentru a pregăti publicul rus pentru război. O invazie ar fi declanșat sancțiuni economice care reprezentau distrugerea economiei ruse, astfel că niciun lider nu ar fi îndrăznit să riște.
Toate acestea erau adevărate și s-au înșelat.
Prima zi de război. Cum a început totul
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, apărea la televizor, la primele ore ale zilei de joi, 24 februarie, cu vești îngrozitoare. Îmbrăcat într-un costum, Zelenski informa că Vladimir Putin a autorizat acțiunea militară împotriva Ucrainei. Toată Europa era pe marginea unui război care ar putea „arde totul”, spunea el.
La ora 5.30, presa de stat rusă începea să transmită un discurs prezidențial. Putin anunța o „operațiune militară specială” care viza „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. În orele următoare bombardamentele au început în Kiev, Kramatorsk, Harkov, Odesa, Mariupol și alte orașe.
În a doua zi de război, Kievul era atacat din trei direcții. Au fost semnalate explozii în tot orașul. Ministerul Apărării al Ucrainei îi îndemna pe cei care nu au fugit să facă cocktail-uri molotov și să se pregătească să le folosească.
În acea noapte, președintele ucrainean postase un videoclip de 32 de secunde, filmat chiar pe străzile Kievului.
„Bună seara, tuturor. Liderul partidului este aici. Șeful administrației prezidențiale este aici. Președintele este aici”, spunea el, înconjurat de alți patru oficiali.
Câte clădiri au fost distruse în Ucraina? Câte vieți pierdute? Câți copii agresați, refugiați, obligați să-și părăsească casele? Câte mame și tați, fii și fiice au fost uciși în 100 de zile? Câte vise au fost distruse?
Nu există nicio contabilitate a unui război care a început la sfârșitul iernii, a continuat până în primăvară și, probabil, se va prelungi. Conflictul declanșat de președintele rus Vladimir Putin sfidează statisticile. Este o poveste cel mai bine spusă în imagini necruțătoare ale suferinței și rezistenței umane, potrivit AP.
Teroarea, surprinsă în imagini
În cele 100 de zile ale războiului, fotografi de la Associated Press au surprins teroarea: oameni care se ascund în timp ce cad bombe în jurul lor, o mulțime de refugiați, înghesuiți sub un pod. Au captat lacrimile supraviețuitorilor îndurerați și ale familiilor despărțite de război.
Ei ne-au arătat jocul unui soldat, care dă lejer cu piciorul într-o minge în mijlocul măcelului. Ne-au arătat un peisaj presărat cu clădiri în ruine și atâția morți. Cadavre în tranșee și pe jumătate îngropate pe dealuri și așezate pe trotuare.
Aceasta este o țară care a fost transformată într-o clipă. Acum o sută de zile, o cadă era pentru baie, însă acum, este un loc în care o fetiță și câinele ei se ascund de bombe.
Cum va fi peste 100 de zile?
Nimeni nu poate da un răspuns, însă știm ce a fost în ultimele 100 de zile.
Milioane de copii au suferit din cauza războiului
Cele peste trei luni de război din Ucraina au avut consecințe devastatoare pentru copii la o amploare și o viteză nemaivăzute de la al Doilea Război Mondial, potrivit UNICEF. Trei milioane de copii din Ucraina și peste 2,2 milioane de copii din țările care găzduiesc refugiați au acum nevoie de asistență umanitară. Doi din trei copii au fost strămutați din cauza luptelor.
Pe baza rapoartelor verificate de OHCHR, în medie, cel puțin doi copii sunt uciși în fiecare zi în Ucraina, mai ales în timpul bombardamentelor în zonele populate.
„1 iunie este Ziua Internațională pentru Protecția Copilului în Ucraina și în întreaga regiune”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.
„În loc să sărbătorim această ocazie, ne apropiem solemn de 3 iunie, cea de-a 100-a zi a unui război care a spulberat viețile a milioane de copii. Fără o încetare urgentă a focului și o pace negociată, copiii vor continua să sufere, iar consecințele războiului vor avea impact asupra copiilor vulnerabili din întreaga lume”, mai spunea directorul executiv al UNICEF în urmă cu două zile.
UNICEF avertizează, de asemenea, că războiul a provocat o criză acută în sistemul de protecție al copilului. Copiii care fug de violență sunt expuși unui risc semnificativ de separare de familie, violență, abuz, exploatare sexuală și trafic. Majoritatea au fost expuși la evenimente profund traumatizante. Acești copii au nevoie urgent de siguranță, stabilitate, servicii de protecție a copilului și sprijin psihosocial, în special cei care sunt neînsoțiți sau au fost separați de familiile lor. Mai mult decât orice, au nevoie de pace.
În același timp, războiul și strămutarea în masă distrug mijloacele de trai și oportunitățile economice, lăsând multe familii fără venituri suficiente pentru a satisface nevoile de bază și incapabile să ofere sprijin adecvat copiilor lor.
Cum este situația în prezent
Invazia Rusiei în Ucraina a ajuns vineri în cea de-a 100-zi, o ofensivă care a permis Moscovei să ocupe 20% din teritoriul ucrainean şi care se concentrează în prezent pe zona Donbas (est) şi a oraşului strategic Severodoneţk din regiunea Lugansk, comentează France Presse.
„Am înregistrat câteva succese în bătălia pentru Severodoneţk, dar este încă prea devreme. Este zona cea mai dificilă în prezent", a indicat joi seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, evocând o situaţie similară în împrejurimile acestui oraş, în special la Lisiceansk şi Bahmut.
Referindu-se la regiunea Donbas în ansamblul său, el a indicat că situaţia „nu s-a schimbat în mod semnificativ în cursul zilei"de ieri. El comunicase anterior că situaţia în est este „într-adevăr dificilă".
„Pierdem între 60 şi 100 de soldaţi zilnic ucişi în lupte şi circa 500 sunt răniţi", a afirmat preşedintele ucrainean.
„Astăzi luptăm pentru fiecare metru al regiunii Lugansk. Şi, în pofida tuturor declaraţiilor ruşilor, întâmpinăm această dată sub drapel ucrainean", a declarat vineri dimineaţă Serghei Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene din această regiune.
„De 100 de zile, ei (ruşii) distrug tot ceea ce era important în regiunea Lugansk", a adăugat el, afirmând că peste 400 de km de „autostrăzi la standarde europene" au fost distruse, precum şi 33 de spitale, 237 de clinici rurale, aproape 70 de şcoli şi 50 de grădiniţe.
În ajun, el afirmase că Severodoneţk, capitala administrativă a Donbasului, este „ocupată în procent de 80%" de către forţele ruse şi că se duc lupte înverşunate de stradă.
Forţele ruse controlează în prezent „circa 20%" din teritoriul ucrainean, adică aproape 125.000 km2, indicase joi preşedintele ucrainean.
Înaintea invaziei, forţele ruse şi proruse controlau 43.000 de km2 din teritoriul Ucrainei, după anexarea peninsulei Crimeea şi preluarea unei treimi din Donbas în 2014. Din 24 februarie, trupele ruse au avansat în special în estul şi sudul ţării, de-a lungul Mării Negre şi Mării Azov, controlând de acum un coridor de coastă strategic, care leagă estul rusesc de Crimeea, notează AFP.
După eşecul ofensivei-fulger care trebuia să ducă la căderea guvernului de la Kiev, forţele ruse se concentrează la ora actuală asupra cuceririi Donbasului, unde se desfăşoară de acum un război de uzură.
Liderii ucraineni au acuzat în aceste zile Moscova că vrea să facă din Severodoneţk "un nou Mariupol". Acest port-strategic la Marea Azov, cucerit la jumătatea lunii mai, după predarea a peste 2.000 de combatanţi ucraineni care se baricadaseră în combinatul siderurgic Azovstal, a fost aproape în întregime distrus de bombardamentele ruseşti.
Presiunea rusă rămâne de asemenea importantă asupra Doneţkului, altă regiune din Donbas, în special la Sloviansk, oraş situat la 80 km vest de Severodonţek. Locuitorii din regiune sunt lipsiţi în special de gaze, apă şi electricitate, potrivit Kievului.
Ucraina aşteaptă livrarea unor sisteme de lansatoare de rachete mai puternice promise de preşedintele american Joe Biden, sperând ca astfel să schimbe raportul de forţe pe teren.
Rusia a afirmat joi că a stopat afluxul de „mercenari" străini care vor să lupte alături de armata Kievului, o forţă căreia susţine că i-a provocat pierderi grele în ultimele săptămâni.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul combatanţilor străini a fost „aproape înjumătăţit", trecând de la 6.600 la 3.500 şi un „mare număr" dintre ei „preferând să părăsească" ţara „cât mai rapid posibil".
Linii de cale ferată din regiunea Liov (Lvov), pe unde sosesc de obicei armele livrate Ucrainei de către ţările occidentale - ajutor denunţat de Moscova, au fost bombardate.
În sud, ucrainenii se îngrijorează în legătură cu o posibilă anexare a regiunii de către forţele ruse, Moscova evocând organizarea unor referendumuri în luna iulie.
La Nikolaiv (Mikolaiv), în apropiere de Odesa, bombardamentele ruseşti au făcut cel puţin un mort şi mai mulţi răniţi printre civili, a anunţat joi seara Comandamentul ucrainean al regiunii Sud.
Pe plan diplomatic, ţările UE au aprobat joi un al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei incluzând un embargo, cu unele excepţii, asupra achiziţionării de petrol, dar a renunţat să-l înscrie pe lista neagră pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, la presiunea Ungariei.
Textul mai trebuie să primească acordul scris al fiecărui stat membru în vederea publicării sale vineri în Jurnalul oficial pentru a permite intrarea în vigoare a măsurilor, a precizat preşedinţia franceză a Consiliului UE.
„Consumatorii europeni vor fi primii care vor suferi în urma acestei decizii. Nu numai preţurile la petrol, ci şi cele ale produselor petroliere vor creşte. Nu exclud existenţa unui mare deficit de produse petroliere în UE", a declarat vicepremierul rus responsabil de energie, Aleksandr Novak, citat de AFP.
În SUA, administraţia Joe Biden a anunţat noi sancţiuni care vizează o serie de oligarhi şi membri ai „elitei" Moscovei, între care purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova.
„Sunt recunoscător preşedintelui Biden, tuturor prietenilor noştri americani şi populaţiei SUA pentru sprijinul lor", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi seara.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat joi că ţările occidentale trebuie să se pregătească pentru un „război de uzură pe termen lung".
Războiul din Ucraina „ar putea să se termine mâine, dacă Rusia ar pune capăt agresiunii sale", declarase miercuri Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken. Dar „nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu", adăugase el.
Războiul dus de Rusia în Ucraina va dura încă „multe luni", a apreciat, la rândul său, secretarul de stat american.
