Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a apărut în fața jurnaliștilor la Bruxelles pe 18 mai și a anunțat, printre altele, un plan de asistență financiară de 9 miliarde de euro pentru Ucraina.
S-au trimis doar 3 miliarde de euro
Această sumă trebuia să acopere deficitul bugetar al Ucrainei devastate de război. Ursula von der Leyen declara pe atunci:
„Aceasta este pe termen scurt, pentru ajutor în acest moment, pentru a sprijini guvernul, acesta este un sprijin bugetar.”
Aproape jumătate de an mai târziu, pachetul rămâne blocat în negocierile dintre țări, doar 3 miliarde de euro fiind trimise autorităților de la Kiev. Între timp, forțele rusești își continuă asaltul asupra Ucrainei, distrugând infrastructura esențială și lăsând orașele fără curent electric și apă curentă.
Mustrare de la Zelenski
Întârzierea prelungită a atras o mustrare severă din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Vă mulțumim pentru fondurile care au fost deja alocate, dar încă nu s-a luat o decizie cu privire la cele 6 miliarde de euro rămase din acest pachet, care sunt extrem de necesare în acest an. Stă în puterea dumneavoastră să ajungeți la un acord de principiu cu privire la furnizarea acestei asistențe pentru statul nostru”, le-a spus Zelenski liderilor UE într-un discurs video difuzat în timpul Consiliului European de luna trecută.
Până în prezent, UE a deblocat 4,2 miliarde de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Ucraina: 3 miliarde de euro din pachetul promis de von der Leyen, împreună cu o plată de urgență de 1,2 miliarde de euro la începutul acestui an.
O a doua tranșă de 3 miliarde de euro este așteptată să fie anunțată în zilele următoare, potrivit Euronews, în timp ce pentru ultimele 3 miliarde de euro nu a fost stabilită nicio dată.
„Lucrările pentru restul de 3 miliarde de euro sunt în curs de desfășurare”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Oficialii de la Bruxelles spun că nu a existat nicio întârziere
La Bruxelles, oficialii resping criticile și insistă că nu a existat nicio întârziere reală, în ciuda ritmului lent al plăților și a rugăminților repetate ale Kievului.
Însă, în continuare, atât Comisia Europeană, cât și diplomații spun că UE trebuie să renunțe la această abordare de la caz la caz și să adopte o metodă mai fiabilă și mai previzibilă pentru a ajuta Ucraina să-și susțină bugetul național.
Fondul Monetar Internațional a estimat că, pentru 2023, Kievul va avea nevoie de un ajutor extern lunar între 3 și 4 miliarde de euro pentru a-și susține serviciile publice, sumă care ar trebui să fie suportată de donatorii internaționali, în principal din Occident.
„Principalul lucru este să accelerăm ajutorul acum. Vine iarna și situația nu este ușoară”, a declarat ministrul finlandez de Finanțe, Annika Saarikko, pentru Euronews.
Toate statele membre UE trebuie să se pună de acord
Fiind o chestiune bugetară, asistența financiară extraordinară trebuie să fie aprobată în unanimitate de cele 27 de țări ale UE, o cerință care poate complica cu ușurință procesul de luare a deciziilor colective.
Banii nu provin de la o linie specifică din bugetul UE, care nu mai are spațiu pentru acest an, ci sunt obținuți pe piețele de capital de către Comisia Europeană în numele tuturor țărilor.
În esență, executivul creează acești bani prin emiterea de noi titluri de creanță comună. Ajutorul este apoi transferat Ucrainei sub formă de împrumuturi avantajoase, care sunt legate de o serie de obiective politice, cum ar fi stabilitatea economică și statul de drept, pe care Kievul trebuie să le îndeplinească.
Germania vrea transformarea împrumuturilor în granturi
Potrivit unor surse diplomatice, Germania a făcut presiuni pentru a transforma aceste împrumuturi în granturi, argumentând că finanțele devastate ale Ucrainei nu vor putea face față rambursării creditelor.
Berlinul a încercat, de asemenea, să adauge la calculul total al UE ajutorul acordat pe bază bilaterală. În luna mai, guvernul german s-a angajat să acorde Ucrainei granturi în valoare de 1 miliard de euro.
Statele Unite au deblocat asistență macrofinanciară sub formă de granturi, care nu trebuie rambursate în viitor și, prin urmare, ușurează povara financiară a Kievului.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euronews că schemele UE de asistență macrofinanciară (AMF) sunt de obicei structurate sub formă de împrumuturi pe termen lung, mai degrabă decât de granturi, și presupun emiterea de noi datorii comune.
Printre beneficiarii anteriori de AMF se numără Albania, Iordania, Moldova, Georgia și Tunisia, niciunul dintre aceștia neprimind vreodată o sumă mai mare de 1 miliard de euro.
Având în vedere circumstanțele excepționale ale Ucrainei, scadența acestor împrumuturi a fost extinsă de la o medie de 15 ani la un maxim de 25 de ani.
Ratele dobânzilor sunt acoperite de bugetul UE, în timp ce 70% din valoarea creditului este garantată de bloc și de statele sale membre, o rată fără precedent menită să compenseze riscul ridicat de neplată al Ucrainei.
18 miliarde de euro pentru Ucraina
În timp ce UE depune eforturi pentru a ieși din impas și pentru a debloca fondurile rămase pe parcursul anului 2022, un nou pachet de 18 miliarde de euro a fost deja anunțat pentru 2023.
În practică, acest lucru ar însemna 1,5 miliarde de euro pe lună pentru Kiev, aceeași sumă promisă de Statele Unite.
Good to stay in close touch with @ZelenskyyUa
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 6, 2022
Positive developments: we will propose this week the financial support package for Ukraine in 2023.
The EU will be at Ukraine’s side for as long as it takes.
🇪🇺🇺🇦
„UE va fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a scris von der Leyen pe Twitter duminică, după ce a avut o convorbire telefonică cu președintele Zelenski, în cadrul căreia s-a discutat despre cele 18 miliarde de euro.
