Primarii au primit majorări de indemnizații, dar și bugete umflate în an electoral pentru drumuri comunale, județene, terenuri de fotbal, școli. Asta ca să tragă pentru propriile partide în campaniile electorale care vor urma. De curând însă, Guvernul Ciolacu a venit cu o măsură care i-a nemulțumit pe primari. I-a lăsat fără cea mai mare parte a încasărilor locale de impozite. Revoltați, aleșii locali cer acum abrogarea noilor măsuri, reclamând adâncirea dependenței politice față de Palatul Victoria.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2024, suma reprezentând impozitul pe venit estimată a se încasa în anul 2024 la bugetul de stat este de peste 45 miliarde lei. Un sfert din totalul acestei sume, 11 miliarde de lei, provin din impozitarea veniturilor pe salarii, pensii, dividende și jocuri de noroc. Bani care de regulă, erau încasați de către primării. Pentru a ține deficitul sub control, Guvernul Ciolacu a decis redirecționarea acestor încasări la bugetul de stat și așa destul de zguduit de efectele noilor majorări de pensii și salarii anunțate pentru 2024.
Marcel Ciolacu, premierul României: ”Este o decizie a Curții Constituționale. Dacă aș fi făcut acest lucru, eu aș fi încălcat legea, lucru pe care nu doresc să fac. Nu, sunt bani, prefer sa respect legea. Cei din administrația locală vor putea în luna februarie să aibă deja buget și să își planifice noile investiții.”
Indemnizațiile primarilor, cu 5% mai mari
În contrapartidă, aleșii locali au primit o majorare a propriilor indemnizații cu 5%, în timp ce bugetele necesare pentru proiectele locale pe programele Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, au fost majorate semnificativ pentru anul viitor. Mai mult, până la finele anului se așteaptă ca alte 1,5 miliarde de lei să fie alocate din fondul de rezervă al premierului pentru cererile de plată depuse pentru proiecte locale până la mijlocul lunii noiembrie. Măsurile compensatorii nu au potolit nemulțumirile aleșilor locali. În cor, atât Asociația Municipiilor, cât și cea a Comunelor, au cerut abrogarea măsurii de transferare a sumelor încasate local la bugetul central de stat.
Emil Drăghici, primar, președintele Asociației Comunelor din România: ”Probabil este o formă de a determina dependența de bugetul de stat și nu mai zic de ce, că se înțelege. De vreme ce noi aveam o cotă de impozitare pe venit, automat dacă-ți diminuează baza la care se aplică cota, e limpede că nu mai avem veniturile respective. Solicităm ca întregul impozit pe venit să constituie baza de calcul pentru determinarea impozitului pe venit care vine la bugetele locale. Automat nici cheltuielile nu le putem susține în anul 2024 și poate în 2025-2026.”
Primăriile comunale, cele mai afectate de noul buget
Cu bugete mici, de ordinul câtorva sute de mii de lei, cel mai afectate sunt cele 2.862 de primării de comune, în care trăiesc, cel puțin în acte, aproape 49% din populația României. Și bugetele marilor orașe, care au cei mai mulți contribuabili, riscă să se reducă cu sute de milioane de lei. Capitala iese cea mai în pierdere, nefiind singura tăiere bugetară operată de către Palatul Victoria.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei: ”Bucureștiul, față de anul precedent, are un minus de 3% din impozitele pe salariile bucureștenilor, de la 50% am scăzut la 47% și în plus, spre deosebire de alte județe noi nu avem acei 2% care se distribuie între celelalte județe pentru instituțiile de cultură, deși noi avem toate instituțiile pentru cultura, nu ni s-au alocat cei 2% pentru cultură. Înseamna 600 milioane de lei pe care nu-i primim.”
Deocamdată, Guvernul a luat doar act de nemulțumirile aleșilor locali. În cazul în care noile măsuri de combatere a evaziunii fiscale și de colectare a taxelor și impozitelor vor avea efectul scontat, este posibil ca la începutul lunii martie, primăriile să-și dreptul de a păstra banii încasați din impozitele locale, susțin surse guvernamentale.
