O rețea uriașă de trafic de migranți, care introducea în România potențiali teroriști, este anchetată în cadrul celei mai mari operațiuni împotriva traficului de acest fel. Un fost angajat al Ministerului de Interne și un fost colonel ar fi coordonat întreaga rețea și i-ar fi ajutat pe imigranți să ajungă în țări Schengen.
Conform Surselor Euronews, au fost percheziții la sediile Inspectoratului General de Imigrări din Caraș Severin și la Arad, unde 4 polițiști ar fi luat mită. Operațiunea ilegală era un pericol la adresa securității naționale, spun procurorii.
Cătăln Predoiu: ”Nu facem rabat de la niciun fel de exigență”
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a reacționat în dosarul în care este investigată posibila implicare a unor ofițeri MAI într-o rețea de trafic de migranți ce acționa pe teritoriul României.
„Această operațiune a fost inițiată de către Direcția Generală Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne și se încadrează în politica mea și a Ministerului Afacerilor Interne, de toleranță zero la corupție și de curățenie generală în toate structurile. Sigur că mai departe, colegii de la Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne au cooperat și au lucrat cu DGPI, cu instituțiile Parchetului, cu care, de altfel, colaborează foarte bine în mai multe dosare. Și acest semnal este unul care să arate tuturor că nu facem rabat de la niciun fel de exigență față de integritatea în exercitarea funcțiilor publice”; a precizat Predoiu, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne.
Cătălin Predoiu: ”Această acțiune demonstrează faptul că nu tolerăm niciun caz de corupție”
Referitor la impactul acestui dosar asupra imaginii României în procesul de aderare la spațiul Schengen, ministrul de Interne a evidențiat că ”migrația ilegală la frontierele României a coborât cu 73 la sută”.
”În primul rând, această acțiune demonstrează faptul că nu tolerăm niciun caz de corupție, indiferent unde îl identificăm prin structurile specializate ale MAI, respectiv DGA și DGPI. Este ceea ce așteaptă cetățenii români și partenerii externi ai României. Este ceea ce așteptăm și noi de la partenerii europeni din alte state membre ale Uniunii Europene, care sunt supuse presiunii migrației ilegale, toleranță zero la corupție în toată Europa, combaterea energică a migrației ilegale în toate țările europene.
Aceste acțiuni trebuie coroborate și cu cifrele statistice privind migrația ilegală. În ultimul an, România a coborât, prin eforturile Ministerului Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră, Poliția Română și alte structuri DGA și DGPI, care colaborează cu alte structuri ale statului, cifra de migrație ilegală cu 73 la sută. În ultimul an, migrația ilegală la frontierele României a coborât cu 73 la sută. Este o performanță pe care ne sprijinim eforturile în dosarul Schengen”, a mai precizat Cătălin Predoiu, potrivit sursei citate.
Referitor la șansele României de a fi integrată complet în spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an, ministrul de Interne a afirmat:
„Nu există săptămână să nu avem acțiuni de sprijin ale acestui dosar prin Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Externe, alte structuri ale statului. Luptăm pentru Schengen în fiecare zi. Și obiectivul nostru este 2024, într-adevăr, dar aceasta depinde de o decizie politică la nivel european. Noi ne luptăm pentru ea. De la Președinte până la Prim Ministru, ministru de interne, ministru de externe, parlamentari și europarlamentari, toată lumea luptă pentru Schengen. Vă asigur de acest lucru”, a concluzionat Predoiu.
Cetățenii străini ar fi plătit până la 6.000 de euro pentru a obține mai repede vizele de muncă
Gruparea a fost înființată în urmă cu doi ani de un fost angajat al Ministerului de Interne. 37 de membri din România și din alte state, împreună cu 31 de firme ar fi acționat pe șase paliere.
Polițiștii și procurorii spun că cetățenii străini erau aduși în România și aveau vize de muncă, însă, scopul real era acela ca migranții să ajungă mai ușor în state Schengen. 1.181 de vize de muncă ar fi fost obținute pentru ca migranții să lucreze la noi în țară. Iar fiecare cetățean străin plătea între 500 și 6.000 de euro, în funcție de cât de repede voia să aibă acest document.
Cristian Ganea - președintele Asociației angajaților străini din România: ”În mare parte, sumele astea, din informațiile pe care le avem, se plătesc la ei în țară, către firmele de recrutare. Inclusiv pentru partea asta, noi am depus și am discutat cu instituțiile statului și am oferit soluții pentru a putea controla cumva situațiile astea. Banii îi plătesc acolo, nu aici, aici.
În România, ajung în mică parte, nu toate sumele alea. Într-adevăr, oamenii fac împrumuturi acolo, își garantează cu locuințe, cu case, cu familii. Credeți-mă că sunt foarte multe dacă stăm de vorbă și vă aducem oameni care chiar și-au pierdut membri ai familiei și din cauza terțelor persoane sau angajatorul care nu a depus în timp sau deloc sau greșit, necunoscând legislația, au devenit ilegal și au trebuit să se întoarcă în țară, oameni care chiar vreau să muncească aici și nu au avut altă soluție”.
Pakistan și Bangladesh, țările din care provin cei mai mulți dintre muncitorii străini
Peste 80% dintre cetățeni erau din Pakistan și Bangladesh. Alți 20% erau din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan.
Mare parte dintre ei au părăsit România, spun anchetatorii. Mai mult, procurorii și polițiștii susțin că gruparea ar fi racolat angajați sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor de la Inspectoratul de Imigrări din Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara. Din cauză că în România au intrat cetățeni străini cu potențial risc terorist, ar fi fost generată o stare de pericol la adresa securității naționale.
Surse Euronews spun că rețeaua de traficanți ar fi fost ajutată inclusiv de trei angajați ai Inspectoratului General de Imigrări și un polițist de Frontieră. Aceștia ar fi urgentat emiterea vizelor de muncă sau ar fi prelungit ilegal permisele de ședere ale migranților cărora le expirase.
Specialiștii susțin că pentru a aduce un muncitor din Asia de Sud-Est durează aproape un an de zile. Însă, pe viitor este posibil să dureze mai mult, pentru că autoritățile vor analiza mai atent cererile venite din partea angajatorilor. În procesul de imigrare sunt trei etape.
Romulus Badea - vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România: ”Vorbim prima oară de obținere a avizului de muncă pentru muncitori care a fost testat, selectat? Da, apoi și asta se întâmplă în România la Inspectoratul General de Imigrări durează două-trei luni, mai mult spre trei luni.
Apoi pasul doi este obținerea vizei de muncă, se obține la un consulat al României în străinătate, consulatul responsabil cu țara respectivă și aici evident este o cerere foarte mare de de un număr foarte mare de solicitări de viză și durează cel mai mult, adică până la șase luni programarea pentru depunerea fizică a dosarului (...) și apoi se primește răspunsul pentru viză și ulterior muncitorii sau cetățenii care străin care primesc viza de muncă România pot călători în România să semneze contractul de muncă și să înceapă să lucreze efectiv”.
Peste 120.000 de cetățeni străini muncesc în România.
Reacția Inspectoratului General de Imigrări: ”Instituţia noastră se delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare”
Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis, referitor la dosarul de trafic de migranți în care este implicat un fost angajat al Ministerului de Interne, că se delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea.
”Cu privire la aspectele în cauza instrumentată de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Biroul Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări este abilitat să comunice următoarele: Precizăm că instituţia noastră se delimitează ferm de orice acţiuni necorespunzătoare care nu sunt în concordanţă cu legea şi aduc atingere valorilor acesteia. De fiecare dată, atunci când situaţia a impus, unitatea noastră a sesizat organele de parchet competente cu privire la posibile infracţiuni", a transmis IGI, potrivit Agerpres.
De asemenea, reprezentanții IGI susțin că începând din anul 2022 şi până în prezent, în şase situaţii Inspectoratul General pentru Imigrări a sesizat instituțiile competente ale statului cu privire la suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, respectiv privind traficul de migranţi (unităţi de parchet teritoriale, DGA, DIICOT).
Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România: ”O astfel de situație nu poate avea decât un impact negativ și probabil că autoritățile vor fi și mai atente, vor analiza și mai atent cererile de dosare. Procedurile vor dura și mai mult. În prezent, pentru a aduce un muncitor din Asia de sud-est durează aproape un an de zile, ceea ce face lucrurile extrem de complicate pentru angajatorii români și, evident, mă refer la angajatorii români de bună credință.
Noi ca Patronat al Importatorilor de forță de muncă întotdeauna am militat pentru transparentizare și o reglementare a acestei piețe de recrutare, a acestor procese de recrutare de muncitori din străinătate, pentru că ar fi evitate astfel de situații”.
DIICOT a făcut zeci de percheziții în cazul rețelei de trafic de migranți
Un număr de 67 de mandate de percheziţie domiciliară sunt puse în aplicare, marţi, în şapte judeţe, de către poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi procurorii DIICOT Caraş-Severin, într-un dosar penal care vizează constituirea unui grup infracţional organizat şi traficul de migranţi, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea şederii ilegale în România şi spălarea banilor.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Caraş-Severin, percheziţiile sunt efectuate în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi municipiul Bucureşti, din cercetările efectuate până în prezent stabilindu-se că gruparea ar fi obţinut ilegal obţinerea de avize de muncă pentru 1.181 de cetăţeni străini, majoritatea din Pakistan şi Bangladesh.
Acţiunile procurorilor DIICOT se desfăşoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA, care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracţiuni de corupţie aflate în legătură directă cu infracţiunile cercetate de procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Caraş-Severin.
