PNRR-ul României însemna, în momentul aprobării, 29,2 miliarde de euro. Banii erau împărțiți în două părți aproape egale – granturi și împrumuturi. 41 de procente urmau să fie folosite pentru investiții și reforme privind mediul și tranziția „verde”. Aproape o cincime, 21%, erau pentru digitalizare.
Sumele urmau să vină în funcție de atingerea obiectivelor în cei cinci ani în care se aplică planul. Între timp, a apărut o corecție în minus, adică o tăiere de aproape două miliarde de euro.
Ministrul sănătății a spus că nu e sigur că România ar fi putut folosi banii în timpul alocat. Așa că, decât să îi pierdem, mai bine renunțăm noi la ei și împrumutăm necesarul de la Banca Europeană de Investiții.
- Ministerul Sănătății – minus 740 de milioane de euro, sume nerambursabile
Proiectele continuă cu bani împrumutați de la BEI, cu dobândă
Finanțare inițială:
- 2,45 miliarde de euro investiții și reforme
- 400 milioane de euro pentru digitalizare
Dacă România ar fi păstrat toată finanțarea în sănătate, banii ar fi permis investiții așteptate zeci de ani.
- 27 de spitale din România ar fi primit fonduri nerambursabile din PNRR
Banii ar fi fost folosiți pentru sedii, corpuri de clădire și pavilioane noi
Lista revizuită a fost redusă la 21 de spitale
Termen finalizare investiții mari cu finanțare din PNRR (spitale și clădiri de spitale) - 30 iulie 2026
Din documentele oficiale ale Ministerului Sănătății știm și care sunt spitalele care au de pierdut. Sunt șase, din toată țara.
- Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța
Spitalul de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota
Spitalul Județean Arad - construcția de secții de obstetrică și ginecologie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
Am putea crede că sănătatea este cea mai afectată de reducerea fondurilor în Planul Național de Redresare şi Rezilienţă. Doar că, din păcate, sunt multe alte domenii care au de suferit.
- Pierd bani Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Educaţiei.
Interesant într-o țară cu strategie în educație este faptul că autoritățile anunță că renunță la o parte din banii europeni.
- Mai puține laboratoare de informatică – dispar 1810
Reducere servicii complementare de educaţie timpurie (grădiniță comunitară și ludotecă/loc de joacă)
Mai puține microbuze pentru transport elevi – inițial 3200, electrice, 8+1 locuri
Nu mai este finanțat Consiliul Național al Rectorilor
Dincolo de dotări, nu vor mai fi bani nici pentru multe modernizări sau renovări.
- Reduceri la Ministerul Educației
Mai mult de 10% din suprafață școlară care ar fi trebuit să beneficieze de renovare structurală a fost eliminată
Numărul școlilor „verzi” ce urmau a fi construite de la zero a fost redus
Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar – au fost eliminate 330 de școli
