Naţiunile Unite au avertizat marţi că ruperea uriaşului baraj de la Kahovka de pe fluviul Nipru (în sudul Ucrainei), care data din perioada sovietică, va avea un impact considerabil asupra securităţii alimentare mondiale, de natură să antreneze o creştere a preţurilor la alimente şi să provoace probleme în alimentarea cu potabilă pentru sute de mii de oameni, relatează Reuters, citată de Agerpres.
De ce ruperea barajului va afecta securitatea alimentară?
Barajul, care făcea parte din centrala hidroelectrică Kahovka, s-a prăbuşit la primele ore ale zilei de 6 iunie, făcând ca o parte din cei 18 kilometri cubi de apă pe care îi reţinea să se reverse şi să inunde o vastă zonă din sudul Ucrainei.
Nu se ştie cu exactitate ce anume a provocat breşa, deşi seismologii norvegieni şi sateliţii americani au detectat ceea ce pare a fi o explozie, în timp ce Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru aruncarea în aer a barajului.
Martin Griffiths, responsabilul ONU pentru ajutor umanitar, a declarat pentru BBC că impactul asupra securităţii alimentare ar putea fi semnificativ.
'Este vorba de un grânar, toată zona aceea care coboară spre Marea Neagră şi Crimeea este un grânar nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru întreaga lume', a declarat Griffiths pentru BBC. 'Deja ne confruntăm cu dificultăţi în materie de securitate alimentară; sunt sigur că preţurile la produsele alimentare vor creşte în mod cert', a adăugat el.
'Este aproape inevitabil că vom vedea enorme, enorme probleme cu recoltarea şi semănatul pentru următoarea recoltă. Aşadar, vom asista la un impact semnificativ asupra securităţii alimentare mondiale - asta este ceea ce se va întâmpla', a afirmat oficialul ONU.
Efecte asupra producției agricole
Ucraina şi Rusia sunt doi dintre cei mai mari producători agricoli din lume şi actori importanţi pe pieţele de grâu, orz, porumb, rapiţă, ulei de rapiţă, seminţe de floarea-soarelui şi ulei de floarea-soarelui.
Până la 700.000 de oameni, potrivit lui Griffiths, depindeau de rezervorul din spatele barajului pentru apă potabilă. Fără apă potabilă, oamenii vor fi expuşi riscului de a contracta diverse boli, iar copiii sunt cei mai vulnerabili într-o astfel de situaţie, a tras un semnal de alarmă Griffiths.
Responsabilul ONU a declarat de asemenea că daune de o asemenea amploare la o infrastructură civilă contravin în mod absolut dreptului umanitar internaţional, inclusiv Convenţiilor de la Geneva.
'Este evident. Oricine a făcut-o a încălcat Convenţiile de la Geneva', a declarat Griffiths.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că reprezentanţi ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) au vizitat săptămâna trecută regiunea Herson (sudul Ucrainei) pentru a demara o anchetă asupra exploziei de la centrala hidroelectrică Kahovka şi a barajului adiacent de pe teritoriul regiunii ucrainene ocupate în cea mai mare parte de Rusia, potrivit EFE.
Conform autorităţilor ucrainene, forţele de ocupaţie ruse au aruncat în aer centrala hidroelectrică şi barajul cu explozibili pentru a provoca o inundaţie care să împiedice un posibil avans al trupelor ucrainene în cursul contraofensivei pe care au început-o în ultimele zile. Sub ape se află zeci de localităţi din regiunile Herson, Mikolaiv, Dnipropetrovsk şi Zaporojie, în sudul Ucrainei. Moscova, dimpotrivă, dă vina pe Kiev şi susţine că barajul a fost fisurat de tirurile ucrainene, deşi o serie de experţi ruşi declară că barajul nu ar fi putut fi distrus cu tiruri de artilerie, întrucât fusese construit ca să reziste atacurilor nucleare, la fel ca majoritatea infrastructurilor din epoca sovietică.
