Noul proiect al Codului Silvic se află pe ultima sută de metri. Acesta trebuie să ajungă pe masa Ministrului Mediului până la sfârșitul lunii mai. Codul Silvic este baza prin care se definește cât și cum se taie din pădurile României și mai ales cum sunt protejate. Experții de mediu din ONG-uri spun că noile propuneri ne-ar face mai toleranți față de hoții de lemne.
Noua schiță a Codului Silvic este scrisă de profesori din Universitatea Transilvania, Universitatea Ștefan cel Mare și Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură. Este o propunere, elaborată la cererea Ministerului Mediului. Decizia finală este a guvernului. Experții care o propun spun că au luat în vedere și regulile impuse de Uniunea Europeană.
Profesor dr. inginer Bogdan Popa: ”Noul Cod vine cu o serie de noutăți legate de modul în care silvicultura ar trebui să privească conservarea biodiversității. Avem o secțiune specială în cod de data asta cu detalii la biodiversitate, referitoare la diverse instrumente pentru identificarea și protejarea sistemelor eco forestiere cu valoare conservativă ridicată.”
Pădurile României, tot mai sărace în fiecare an
În fiecare an se taie legal aproximativ 18 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României. Asta conform Ministerului Mediului. Dar pe lângă aceștia mai dispar încă pe atât, conform inventarul forestier național. Și anume aproximativ 20 milioane de metri cubi.
Experții de mediu de la WWF România spun că noile propuneri sunt în interesul hoților de lemne, nu al pădurilor. Noul Cod Silvic introduce o marjă de 10 metri cubi pentru fiecare tăiere autorizată, dar cei care fură s-au adaptat și au devenit mai creativi când vine vorba de păcălit sistemul. Cea mai populară metodă? Supraîncărcarea.
Radu Melu, expert de mediu WWF: ”Dacă ai un mijloc de transport în care pui mai puțin de 10 metri cubi de lemn ești în zona de contravenție. Peste 10 metri cubi intra la infracțiune. Acest prag este prea mare din punctul nostru de vedere. Operatorii s-au adaptat la noile prevederi și iau foarte în serios acest prag de 10 metri cubi și transportă sub acest prag, adică surplusul de lemn care este ilegal nu va depăși decât foarte rar cei 10 metri cubi astfel încât să nu intre în zona de infracțiune.”
Cei care au făcut proiectul spun că această metodă este mai eficientă în a stopa tăierile ilegale, pentru că metodele din trecut au blocat instanțele.
Profesor dr. inginer Bogdan Popa: ”Am constatat că există peste 35.000 de dosare penale deschise care în cea mai mare parte nu se vor finaliza cu sancționarea celor vinovați. De aceea am fost puși într-o situație dificilă, aceea de a alege între sancțiuni dure, dar care nu se aplică, sau sancțiuni certe care sunt mai mici.”
Dar sunt șanse să scapi nesancționat, spun activiștii de mediu, pentru că autoritățile nu pot verifica permanent transporturile de lemne. Conform unui studiu al WWF, o treime din transporturile de lemn sunt ilegale.
Radu Melu, expert de mediu WWF: ”Atâta timp cât doar 1% din transporturi reușesc să fie controlate, până îți vine rândul să te prindă odată o autoritate îți permiți să plătești și amenda indiferent cât ar fi de mică sau de mare.”
În România sunt aproximativ șapte milioane de hectare de păduri, dar acest număr se va reduce, spune WWF. L-am contactat pe Ministrul Mediului pentru un punct de vedere, însă nu a răspuns solicitării noastre.
