Karl Nehammer vrea ca rudele refugiaților din țară sa să facă teste ADN, potrivit agenției germane de presă DPA, citată de Agerpres. Mai exact, vrea ca în procesul de reîntregire a familiei să fie folosite acest tip de analize genetice. El a precizat că vor fi înăsprite și verificările efectuate de experţi în documente şi de cei din domeniul securităţii.
În primele trei luni ale acestui an, Ministerul de Interne de la Viena a înregistrat circa 6.900 de cereri de azil. 45% dintre ele vin din partea unor persoane, care au primit un permis de intrare în țară printr-un program de reîntregire a familiei.
Cât de legală și morală este această măsură
Despre cât de legală și morală este această măsură a vorbit, la Euronews România, Silvia Tăbușcă, expert în prevenirea traficului de persoane și migrație.
”Legalitatea măsurii este validată de existența ei în multe țări europene și chiar și în țările atlantice, SUA și Canada, dar și în Norvegia și țările nordice din Europa, de o perioadă destul de lungă de timp.
În plan internațional, prima țară care a aplicat această măsură larg au fost SUA, care se confruntau cu un flux destul de mare de persoane din Africa, ei cereau reunificarea familială. În 2008, SUA au făcut un studiu înaintea de introducerea acestor teste ADN și ce au constatat că peste 80% din persoanele care solicitau reunificare familială nu erau rude reale cu solicitantul sau persoana care primise azil în Statele Unite ale Americii.
Aceeași situația s-a întâmplat și în Europa, iar la nivel european, Finlanda a fost prima țară care la începutul anilor 2000 a introdus aceste teste. Europa a introdus testele pentru a sprijini procedura de reunificare familială în momentul în care în țările de origine nu se puteau obține documente, din care să rezulte practic această afiliere.”, a declarat Silvia Tăbușcă, la Euronews România.
Austria a luat această măsură ca urmare a numărului mare de somalezi care solicită reunificare familială.
”Eu personal, întâlnind grupuri de somalezi în România solicitanți de azil am constatat că este ușor de văzut că anumiți copii care sunt declarați ca fiind copiii unei familii nu au comportamentul normal sau nu există o relație cu anumiți membri ai familiei. De aici rezultă riscul traficului de persoane și traficului de copii în Europa.
Măsura și-a produs efecte în destul de multe țări ale lumii. De obicei statele care oferă sisteme sociale facile sunt statele care s-au confruntat întotdeauna cu un val mare de migrație. Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca au fost printre primele state europene care au introdus acest test, tocmai pentru a interzice sau a oferi aceste beneficii persoanelor care sunt cu adevărat membri ai familiei respective.”, a declarat Silvia Tăbușcă.
Au existat și situații în care măsura testelor ADN a fost aplicată abuziv, a explicat la Euronews România experta în prevenirea traficului de persoane și migrație.
”În SUA, în perioada conservatoare, măsura aceasta a fost aplicată abuziv și sunt anumite situații în care persoane deși făceau parte din familia socială, în urma testelor ADN au fost returnate în țările de origine. A fost în sitație în care tatăl s-a comportat ca tată, părinții lui au fost întotdeauna bunici pentru copilul respectiv, însă surpriza a fost ca în umra testului ADN, copilul să nu fie copilul său biologic. Într-un astfel de context, se ia în vedere situația familiei din punct de vedere social și politic. Prin urmare SUA trebuiau să țină cont de acest lucru.”, a explicat Silvia Tăbușcă.
Există riscul să se nască abuzuri și în Austria?
Silvia Tăbușcă: ”Ce am constatat este că atunci când avem o politică anti-migraționistă în anumite țări, aceste teste sunt folosite nu întotdeauna pentru a avantaja politicile migraționiste, ci pentru a limita aceesul persoanelor respective pe teritoriul statului în cauză.”
Unde e România în acest tablou?
Silvia Tăbușcă: ”România, deși este țara care are un număr destul de mare de migranți și refugiați, aceste persoane sunt în general în tranzit, nu rămân în România și dacă revin la grupurile asiatice și africane, în special la grupurile de somalezi sunt situații în care deși ar trebui să identificăm probleme în fluxul migraționist, de multe ori nu le vedem și îi lăsăm practic să meargă mai departe.”
Austria se opune aderării totale a României în Schengen
Austria s-a opus constant intrării totale a României în Schengen, tocmai pe tema migrației ilegale.
În noiembrie 2022, Nehammer a criticat România, dar și Bulgaria, pentru că nu opresc migranții ilegal. ”xistă 100.000 de oameni în Austria care au trecut frontiera ilegal, dintre care 75.000 au tranzitat ţări ca România, Bulgaria şi Ungaria, fără a fi înregistraţi de autorităţile de acolo din domeniul securităţii”, spunea atunci cancelarul austriac.
România a intrat a intrat din 31 martie în Schengen aerian și maritim. Iar deși numeroși lideri europeni susțin aderarea totală a României la Schengen, poziție exprimată inclusiv la Consiliul PPE din luna martie, Nehammer s-a arătat de neclintit. ”Sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins.”, a spus cancelarul austriat, la congresul care s-a ținut în București.
