Viață lungă, pensie bună. Este visul oricărui român. Longevitatea a fost în continuă creștere în Europa. Speranța de viață a câștigat, în medie, doi ani la fiecare deceniu. Însă, pentru România lucrurile nu au stat deloc așa. Despre diferențele dintre state și cum Guvernele din Estul Europei împing vârsta de pensionare aproape de speranța medie de viață pentru a salva bani la buget, ne vorbește jurnalistul Euronews Gabriel Bălașu.
Viitoarea lege a pensiilor publice introduce un nou calcul și prevede, la cererea Comisiei Europene, majorarea vârstei standard de pensionare, în funcție de creșterea speranței de viață. În toate statele europene va crește vârsta de pensionare în următorul deceniu.
Ceea ce înseamnă că oamenii vor petrece mai puțini ani la pensie.
Spania este țara europeană cu cea mai mare speranță de viață. Acolo vârsta de pensionare ar fi de 66 ani. Este egală între bărbați și femei și va mai crește un an, până în 2027. Din diferența dintre speranța de viață și vârsta de pensionare, reiese o durată de pensie de peste 21 de ani.
Tot la fel de bine stă Franța. Durata de pensie este la fel, chiar dacă în Hexagon vârsta medie de pensionare se apropie de 67 de ani. Acestea sunt printre țările în care oamenii beneficiază de cea mai lungă perioadă la pensie.
La polul opus este România
Aici durata medie petrecută la pensie este 14,6 ani. O explicație ar fi că speranța de viață a crescut mult mai lent, doar 1,6 ani în ultimele două decenii. Iar vârsta de pensionare a fost armonizată cu alte state comunitare.
Bulgaria stă cel mai rău. Media petrecută la pensie este mai mică de 14 ani. În condițiile în care vârsta de pensionare este mai mare decât în România. Este modul prin care Guvernele încearcă să rezolve problema bugetului pentru pensii. Adică mărind tot mai mult perioada de activitate.
Însă rămâne o problemă. Cât de justă este această creștere a vârstei de pensionare, în condițiile în care sunt disparități între state în privința speranței de viață.
