Curtea Constițională a României și-a motivat decizia de săptămâna trecută de a trimite în Parlament Legea de modificare a Pensiilor Speciale, după ce a stabilit că unele articole din ea nu sunt constituționale.
CCR: „Executivul nu a furnizat informații despre efectele pozitive care ar apărea odată cu modificarea actului normativ”
În documentul CCR, lung de 30 de pagini, magistrații aduc argumente pentru decizia lor. Aceștia susțin, de pildă, că Executivul nu a furnizat informații despre efectele pozitive care ar apărea odată cu modificarea actului normativ și nicio previziune bugetară în privința cheltuielilor pe care le implică plata pensiilor de serviciu vizate de modificările legislative.
De asemenea, Curtea arată că statul este liber să aleagă tipul de beneficii pe care le acordă, dar cu o condiție: aceea de a respecta principiul nediscriminării.
Magistrații CCR susțin, astfel, că este absolut necesar ca măsura de reformare a pensiilor speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de venituri, fără distincţie.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Parlamentul va fi convocat în această săptămână în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea Pensiilor Speciale în acord cu obiecțiile CCR. România riscă să piardă 3 miliarde de euro din PNRR fără această reformă.
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR: „E mai greu să dregi un lucru făcut prost de la început”
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, a vorbit la Euronews România pe acest subiect și a spus, printre altele: „Ei au pornit cu stângul de la început și e mai greu să dregi un lucru făcut prost de la început. Dar dacă există voință politică, se poate, sigur că da”.
„Prima chestiune care s-a pus în discuție a fost retroactivitatea. Păi, nu poți să ajungi să ataci pensiile în plată, pentru că ăsta este un drept câștigat și deja înseamnă expropriere. Deci, dacă ai pornit de aici, deja ai pornit greșit. După aceea, nu dai un orizont de speranță la magistrații care vor veni. Trebuie să știe foarte clar că ei vin în activitate, că trebuie să aibă 25, dacă nu 30 de ani, dacă nu 35 de ani de activitate în profesie, ca să aibă într-adevăr vocație la această profesie și că vor avea atât la sută din salariu”.
„Să știți că dacă se merge pe contributivitate, statul român nu știu ce o să facă facă pentru că atunci trebuie să mărească punctul de pensie. Nu poți să lași și magistrații cu o pensie doar pe contributivitate, la 1900 de lei punctul de pensie și să dai unui magistrat patru puncte de pensie când ei trebuie aliniați magistraților din UE”.
