Ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu a anunţat că va avea marţi, la Bucureşti, o întâlnire cu omologii săi din Suedia şi Finlanda pe tema aderării acestor două ţări la NATO, au relatat luni media turce, potrivit AFP.
''Vom avea o întâlnire cu miniştrii de externe ai Suediei şi Finlandei mâine, la Bucureşti, în cadrul unei reuniuni trilaterale'', în marja reuniunii miniştrilor de Externe din NATO de la Bucureşti, a afirmat luni Cavusoglu, citat de postul privat de televiziune NTV.
''Procesul avansează într-o manieră pozitivă, dar încă rămân paşi de efectuat'', a adăugat ministrul turc.
Aflat în vizită la Ankara la începutul lunii noiembrie, premierul suedez Ulf Kristersson a promis că va răspunde îngrijorărilor exprimate de Turcia în lupta sa contra terorismului, pentru a putea fi ridicate toate obstacolele în calea intrării Suediei în NATO.
''Problemele privitoare la Finlanda nu sunt foarte importante. (...) Ţara care ar trebui să facă cei mai mulţi paşi este Suedia'', a subliniat Mevlut Cavusoglu.
Ce state au ratificat aderarea Suediei și a Finlandei
Până în prezent, 28 dintre cele 30 de state membre ale NATO au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei, pentru care este necesară unanimitatea. Doar Ungaria şi Turcia nu şi-au dat deocamdată acordul.
La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara; cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara.
În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri
