Klaus Iohannis a declarat, luni, găzduirea reuniunii liderilor de la Munchen evidențiază „rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității”. Președintele a evidențiat că Republica Moldova și Georgia sunt „cele mai vulnerabile” la consecințele războiului din Ucraina, motiv pentru care le-a cerut liderilor să dezvolte „politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia”.
Iohannis a precizat că reuniunea liderilor de la Munchen este „primul eveniment de acest gen organizat în Europa de Sud-Est”.
„Prezența dumneavoastră la București evidențiază rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității, la intersecția a două zone de importanță strategică pentru securitatea europeană, euro-atlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest.
Războiul irațional declanșat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor și principiilor noastre fundamentale, care susțin arhitectura de securitate euro-atlantică.
Ne confruntăm acum cu un test istoric al forței noastre colective, al hotărârii și al valorilor noastre democratice”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele României: „Regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euro-atlantică și stabilitatea globală”
De asemenea, Klaus Iohannis a amintit că declanșarea războiului din Ucraina a pus la încercare solidaritatea aliaților.
„Două consecințe distincte au devenit foarte clare. Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidențiază faptul că regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euroatlantică și stabilitatea globală.
Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai hotărâți să protejăm valorile noastre de bază: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni să își aleagă prietenii și aliații”, a precizat președintele României.
Iohannis: „Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue”
„Unitate înseamnă și solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, de o manieră coordonată. Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar.
România, ca stat membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenței umanitare substanțiale din România și din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor și a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România.
Aceste eforturi de sprijin trebuie să continue să figureze cu prioritate pe agenda transatlantică”, a afirmat președintele României.
De asemenea, Iohannis a menționat că „summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică și mai coerentă de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO”.
„Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, ceea ce noi în România am susținut de mult timp. (...)
Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoștința față de Aliații și prietenii noștri care au demonstrat unitate și solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezențe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic.
Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina.
Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susține singure și devin capabile să combată provocările hibride”, a spus Iohannis.
De asemenea, Klaus Iohannis a amintit că Ucrainei și Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană.
„România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai apropierii dintre UE și aceste țări.
De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania și Franța, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În același timp, România furnizează între 80% și 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.
Un ultim punct – trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre”, a mai precizat Iohannis.
Președintele României a concluzionat că dezbaterile reuniunii liderilor de la Munchen vor oferi „o bază de reflecție valoroasă în perspectiva Conferinței de Securitate de la München din 2023”.
