Uniunea Europeană ar trebui să fie „foarte atentă” în ceea ce privește impunerea unui plafon de preț pentru toate importurile de gaze care intră în blocul comunitar, a avertizat Anna Lührmann, ministrul german de Stat pentru Afaceri Europene.
Securitatea aprovizionării blocului comunitar
Ideea unui plafon de gaze la nivelul UE a căpătat amploare în ultimele săptămâni, după ce prețurile au depășit noi recorduri în august. Italia, Belgia, Suedia și Polonia se numără printre cei care susțin această inițiativă, care se află încă în faza incipientă.
Însă Germania, cea mai mare economie și cel mai mare consumator de gaze din UE, se opune în continuare, considerând că măsura ar putea speria furnizorii și ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării blocului comunitar.
„Problema cu plafonarea prețurilor este următoarea: dacă introduci un plafon de preț, așa cum face UE în mod unilateral, și toți ceilalți consumatori din lume nu fac același lucru, atunci gazul va merge către alți consumatori și astfel am putea avea o penurie în aprovizionarea cu gaz”, a declarat Lührmann într-un interviu acordat Euronews.com.
„Așadar, cred că ar trebui să fim foarte atenți cu aceste tipuri de plafoane de preț și să facem tot ce putem pentru a ne diversifica structura de aprovizionare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la rezolvarea problemelor legate de preț”.
Sistem energetic sustenabil
Lührmann a spus că, în loc să impună un plafon orizontal al prețurilor la importurile de gaze, UE ar trebui să se angajeze direct cu principalii săi furnizori de gaze și să negocieze prețuri mai mici.
„Ar fi important să discutăm cu furnizorii individuali de gaze, cum ar fi Norvegia, modalități de reducere a prețului, deoarece aceștia au un mare interes în Uniunea Europeană și pe piața europeană”, a declarat ministrul.
„Dar, în general, nu există nicio alternativă la găsirea efectivă a modalităților prin care putem utiliza energia mai eficient și prin care putem construi un sistem energetic sustenabil [bazat] în principal pe surse regenerabile.”
Norvegia, care anul acesta a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaze al UE, a declarat că este „sceptică” în ceea ce privește o plafonare a prețurilor, dar deschisă la găsirea de soluții. Excedentul comercial al țării a atins un nivel record de aproape 20 de miliarde de euro în luna august, în principal din cauza creșterii prețurilor la gaze.
Comisia Europeană studiază riscurile potențiale ale măsurii, inclusiv impactul acesteia asupra pieței gazelor naturale lichefiate, și nu a prezentat încă o propunere oficială pentru a fi discutată de miniștri.
Pachetul de urgență al UE
Deocamdată, pachetul de urgență al UE se va concentra pe trei elemente: economiile de energie electrică în orele de vârf, un plafon pentru veniturile excedentare obținute de centralele electrice care nu utilizează gaze (cum ar fi cele eoliene, solare și nucleare) și o taxă pe profiturile excedentare obținute de companiile producătoare de combustibili fosili.
Obiectivul general este de a reduce cererea și, în același timp, de a strânge bani în plus pentru guverne.
„Putem folosi aceste surplusuri și să le dăm înapoi consumatorilor, cetățenilor, în special celor nevoiași, astfel încât să reducem prețurile pentru ei”, a declarat Lührmann.
Ministrul, care face parte din Partidul Verzilor, a declarat că noile măsuri ale UE reprezintă un punct de plecare „foarte bun”, dar ar trebui să fie completate de un efort suplimentar la nivel național pentru a stimula energiile regenerabile.
„Sunt destul de convinsă că, dacă le urmăm până la capăt putem să trecem de această iarnă și, de asemenea, să creăm condiții pentru a ne face economiile sustenabile fără aprovizionarea cu energie din Rusia”.
Miniștrii energiei din UE urmează să se întâlnească la 30 septembrie pentru a dezbate și a da undă verde măsurilor de urgență.
