Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și președintele ucrainean Volodimir Zelenski se reunesc joi, la Bruxelles, pentru un summit extraordinar cu privire la Ucraina, destinat să asigure această țară că nu va fi lăsată singură în fața agresiunii ruse și să adopte decizii privind consolidarea apărării europene după disputa încinsă dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său ucrainean vinerea trecută la Casa Albă, relatează AFP.
Zelenski nu va face declarații după summit
Prezent la discuțiile de la Bruxelles, unde va fi discutată și securitatea Ucrainei, președintele Ucrainei nu este așteptat să susțină o conferință de presă, la finalul summit-ului.
Euronews.com notează că, de obicei, Zelenski vorbește cu jurnaliștii când vine la Bruxelles, oferind răspunsuri directe și sincere la numeroasele întrebări din sală.
De data această, orice declarație a lui Zelenski este atent urmărită de SUA, după schimbul de replici tensionat de la Casa Albă, de săptămâna trecută. Casa Albă i-a cerut lui Zelenski să urmeze fără obiecții linia impusă de Donald Trump. Mai mult decât atât, SUA au suspendat temporat ajutorul militar și schimbul de informații – două decizii care riscă să aibă consecințe dezastruoase pentru Ucraina.
Macron și Zelenski, întâlnire bilaterală înainte de summit
Emmanuel Macron a avut o întâlnire bilaterală cu Volodimir Zelenski, a confirmat Palatul Élysée.
Liderul francez, care a participat la o reuniune a grupului Renew Europe înainte de summit, a evitat zona de presă pentru a se alătura președintelui ucrainean.
Zelenski a avut, de asemenea, o întâlnire bilaterală mai devreme în cursul dimineții cu premierul belgian Bart de Wever. Premierul belgian a scris, pe paltforma X, că l-a asigurat pe Zelenski de faptul că Europa va continua să sprijine Ucraina. „Nu putem accepta ca deciziile privind viitorul Ucrainei și securitatea Europei să fie luate fără Ucraina și aliații săi europeni.”, a spus Bart de Weve.
Președinta PE: Era și timpul ca acest summit să aibă loc
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, le-a declarat jurnaliștilor că va fi „puțin mai directă decât de obicei”, subliniind că „era și timpul” ca acest summit să aibă loc.
Ea a spus că Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să stea pe propriile picioare.
Despre Ucraina, Metsola a spus că situația este acceași cu cea de acum trei ani. „Ucraina luptă pentru Europa, iar Europa trebuie să alături de oricine luptă pentru se uritatea noastră. Securitatea Ucrainei este securitatea Europei.”
Pentru a fi alături de Ucraina, spune președinta Parlamentului European, trebuie luate mai multe măsuri în domeniul securității, apărării și finanțării, iar summitul trebuie să stabilească un plan pentru a realiza acest lucru.
„Mandatul” lui Ilie Bolojan la summitul UE de la Bruxelles
Președintele interimar, Ilie Bolojan, este prezent la summitul UE de la Bruxelles, cu un „mandat” care se bazează pe trei premise.
- Creșterea rolului Europei în menținerea păcii: „În primul rând, susţinerea pentru creşterea rolului Europei în menţinerea păcii pe continentul nostru. Asta înseamnă dezvoltarea pilonului european cu NATO, în aşa fel încât să aibă o greutate mai mare şi menţinerea parteneriatului cu Statele Unite al Americii, pentru ca NATO să-şi consolideze rolul de garant al păcii pe continentul nostru”.
- Susținerea Ucrainei. „În așa fel încât, până la încheierea unui păci și la încetarea focului, să existe condiții pentru ca frontul să nu se rupă, pentru că susținerea Ucrainei este de fapt o susținere pentru o stabilitate la granițele țării noastre și, indirect, este o susținere pentru pacea țării noastre.
- Creșterea cheltuielilor de apărare. „În aşa fel încât, pe baza facilităţii care este propusă, ca aceste cheltuieli să nu intre în partea de deficit, să ne putem susţine industria naţională de apărare, în aşa fel încât să consolidăm şi acest domeniu global”.
Anterior, președintele interimar a scris că rețelele sociale că a avut o întâlnire cu prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk. „Am convenit să continuăm coordonarea ca parteneri strategici și aliați apropiați, precum și să sprijinim Ucraina și Republica Moldova.Am exprimat susținerea României pentru obiectivele Președinției Poloniei la Consiliul UE.Ne-am aliniat pozițiile privind prioritizarea interesului strategic de consolidare a Flancului Estic, având în vedere amenințările venite dinspre Rusia.”, a precizat Ilie Bolojan.
Zelenski, la Bruxelles: „Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la summitul UE însoțit de Antonio Costa și Ursula von der Leyen. Într-o declarație făcută presei prezente la Bruxelles, Zelenski și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul politic pe care el și țara sa l-au primit după ciocnirea cu Donald Trump la Casa Albă.
„Vreau să le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru astfel de semnale de sprijin puternic. Chiar de la începutul războiului. În toată această perioadă, și săptămâna trecută, ați rămas alături de noi”, a spus Zelenski.
„Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri”, a adăugat el. „Acestea nu sunt doar cuvinte; o simțim. Este foarte important (că) ați transmis un semnal puternic poporului ucrainean, luptătorilor ucraineni, civililor, tuturor familiilor noastre.”
Președintele Ucrainei este așteptat să ia parte la prima jumătate a summitului, care va fi dedicată viitorului Ucrainei. După aceea, el va părăsi clădirea și va avea o audiență cu regele Belgiei.
Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, prezent la Bruxelles
Friedrich Merz, politicianul conservator pe cale să devină următorul cancelar al Germaniei, nu va fi prezent astăzi în sala de ședințe, când cei 27 de lideri ai UE se vor întâlni pentru a discuta despre viitorul Ucrainei și despre cheltuielile de apărare. Locul Germaniei va fi ocupat de actualul cancelar, Olaf Scholz, care va părăsi în curând funcția pe care o deține.
Cu toate acestea, Merz, care grăbește negocierile cu partidul socialist al lui Scholz pentru a stabili un nou guvern de coaliție cât mai curând posibil, s-a deplasat la Bruxelles pentru a se întâlni cu liderii blocului comunitar în încercarea de a construi relații rapide. În decurs de 24 de ore, Merz s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant, și António Costa, președintele Consiliului European, relatează euronews.com.
Merz a participat, de asemenea, la o reuniune a partidului său, Partidul Popular European de centru-dreapta, și s-a întâlnit cu Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Întărirea apărării europene
Printre prioritățile acestei reuniuni convocate de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără problema întăririi apărării europene în fața amenințării ruse și a dezangajării americane.
„Europa se confruntă cu o amenințare clară și imediată de o amploare pe care niciunul dintre noi nu cunoscut-o în viața sa de adult”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o scrisoare adresată liderilor celor 27 de țări membre ale UE.
Viitorul cancelar german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, că Bătrânul Continent trebuie să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu” privind o Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lipsit de garanția securității americane.
Finanțare pentru industria de apărare
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara că „se vor decide finanțări comune masive pentru achiziționarea și producerea pe teritoriul european de muniții, tancuri, armament, echipament dintre cele mai inovatoare”.
În plus, „statele membre vor putea să-și crească cheltuielile militare fără ca aceasta să fie luat în considerare în deficitul lor”, o măsură cerută în special de Paris și Berlin.
Macron dorește de asemenea „să deschidă o dezbatere strategică' cu privire la protejarea Europei de către umbrela nucleară franceză, subliniind totodată că, în orice caz, decizia privind o eventuală lovitură 'va rămâne în mâinile președintelui francez”.
Planul Comisiei Europene: 800 miliarde de euro pentru înarmarea Europei
Într-un context geopolitic total dat peste cap de luările de poziție ale președintelui SUA, Comisia Europeană a dezvăluit un plan de 'înarmare a Europei' vizând mobilizarea a circa 800 miliarde de euro.
O „primă etapă” ar urma să primească acordul de principiu din partea liderilor celor 27 de state ale blocului comunitar, potrivit unor diplomați de la Bruxelles.
În acest stadiu, circa 30 milioane de euro vor fi disponibile pentru Ucraina în 2025, iar mai multe țări din UE nu văd o necesitate imediată pentru creșterea acestei sume.
SUA îngheață ajutorul militar pentru Ucraina
Washingtonul, care s-a apropiat în mod fățiș de Kremlin după o convorbire telefonică între Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin la 12 februarie, a înghețat luni întregul ajutor militar american pentru Ucraina.
Această înghețare, despre care experții spun că va compromite în cele din urmă capacitatea Kievului de a se apăra împotriva agresiunii ruse, se referă și la schimbul de informații, a declarat miercuri șeful CIA, John Ratcliffe, un element esențial pentru soldații ucraineni pe câmpul de luptă.
„Suspendăm și revizuim toate aspectele” relațiilor noastre cu Ucraina, a declarat consilierul pentru securitatea națională al Casei Albe, Mike Waltz.
Zelenski caută noi negocieri cu Washingtonul
Ucraina, care și-a înmulțit gesturile de aplanare a episodului din Biroul Oval de vineri, când Trump a amenințat că va „lăsa Ucraina să cadă”, a indicat miercuri că lucrează la noi negocieri cu SUA.
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, a afirmat apoi că a discutat telefonic miercuri cu Waltz. Cei doi au convenit ca echipele lor să se întâlnească într-un viitor apropiat, potrivit Kievului.
Șeful statului ucrainean cere garanții de securitate solide aliaților săi occidentali în cadrul unor eventuale negocieri pentru a se asigura că armata rusă nu-i va invada din nou țara după o ipotetică încetare a ostilităților.
„Cu toții ne dorim un viitor sigur pentru oamenii noștri. Nu o încetare temporară a focului, ci o încheiere a războiului odată pentru totdeauna. Cu eforturile noastre coordonate și sub conducerea SUA, acest lucru este pe deplin realizabil”, a scris el miercuri pe rețelele de socializare.
Președintele ucrainean a propus marți un armistițiu cu Rusia în aer și pe mare pentru a începe discuțiile cu privire la o „pace durabilă”, sub „conducerea” lui Donald Trump.
El a afirmat că Ucraina este dispusă de a semna cu Statele Unite un acord-cadru privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina, pe care președintele american îl cere.
Acest mesaj a părut să redeschidă ușa dialogului între Kiev și Washington, Donald Trump exprimându-și satisfacția marți - într-un discurs în fața Congresului - în legătură cu asigurările primite de la Volodimir Zelenski că este gata să discute despre o „pace durabilă” cu Rusia.
Macron avertizează asupra pericolului rusesc
Într-un discurs televizat către națiune miercuri seara, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că „amenințarea rusă este aici și afectează țările europene, ne afectează pe noi”.
El a subliniat că Moscova „a transformat deja conflictul ucrainean într-unul global”, „ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanți, manipulează alegerile din România și Moldova” și „încearcă să ne manipuleze opiniile cu minciuni răspândite pe rețelele de socializare”, conform BFMTV.
Potrivit lui, „această agresiune nu pare să cunoască frontiere” și, în acest context, „a rămâne spectator ar fi o nebunie”.
Această poziție nu întrunește unanimitatea în rândul celor 27 de state membre: premierul naționalist ungar Viktor Orban, un susținător al lui Donald Trump și Vladimir Putin, a amenințat să blocheze summitul de joi. Orban a avut o cină de lucru miercuri seara cu Emmanuel Macron.
În timp ce Washingtonul exercită presiuni asupra Ucrainei să capituleze în fața Rusiei, Moscova a efectuat noi atacuri cu drone și rachete asupra țării vecine. Patru persoane au fost ucise în loviturile ruse în noaptea de miercuri spre joi, dintre care trei în urma unui tir cu rachetă asupra unui hotel din Krivoi Rog (centru) - orașul natal al lui Zelenski - în timp ce alți 14 răniți sunt în stare critică. O altă persoană a fost ucisă într-un atac al Rusiei cu dronă asupra unui depozit din Sumî (nord-estul Ucrainei), potrivit autorităților locale.
