Mihail Diaconescu, cercetător din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat, miercuri, la Euronews România, că seismologii au stabilit că există o legătură între cutremurele produse recent în Arad și cele din Turcia, după ce au studiat mai multe luni mișcările telurice. De asemenea, specialistul a atrag atenția că seismul s-ar fi resimțit inclusiv în București dacă ar fi avut o magnitudine mai mare de 6.
Invitat în studioul Euronews România, Mihail Diaconescu a explicat ce legătură există între cutremurul de peste 5 din Arad și cele din Turcia, soldate cu moartea a peste 50.000 de persoane.
”Dacă observați cutremurul de 7,8 și cel de 7,7 au avut loc între apropiere de coasta estică a Mării Mediterane. În apropierea litoralului s-au produs pe falia est anatoliană care avea o direcție sud-vest - nord-est.
Această falie când ajunge în dreptul coastei Mării Mediterane se bifurcă. O parte se unește falia transformantă a Mării Moarte, iar o parte se unește cu planul de subducție a plăcii africane, sub placa est europeană.
Toată presiunea creată de acest cutremur s-a împărțit în două: una care s-a dus spre sud, spre Marea Moartă, unde s-a produs un cutremur la 6,3 la câteva zile, iar alta care a urmat planul de subducție al plăcii africane cu cutremure în Creta, Sicilia, în sudul Greciei, în Italia...
Traseul: sud, nord, centru; a trecut pe Coasta Dalmată. În același timp, placa micro-adriatică în mișcarea ei de convergență cu placa est-europeană și de rotație către est a creat o presiune foarte puternică asupra lanțului cutat al Dinarizilor care s-a transmis blocului Panonic.
Cutremurele care s-au produs în România, în Banat și Crișana, sunt situate la contractul dintre placa panonică și Carpații Apuseni”, a afirmat Mihail Diaconescu, cercetător INFP, la Euronews România.
Cercetătorul a amintit că în zona județului Arad nu s-au produs cutremure puternice, iar activitate seismică din Turcia este considerată ”un factor agravant”.
”Este un factor agravant că s-a întâmplat. Dacă era un bloc litosteric stabil, nu se produceau aceste cutremure. (....)
Sunt periculoase pentru că intensitatea creată de un cutremur de 5 la o adâncime mică - între 5 și 10 kilometri - este mult mai mare decât intensitatea creată de un cutremur de 5, dar care se află în intervalul 10-20 (de kilometri adâncime).
Nu mai vorbesc de 100 de kilometri cum e în Vrancea”, a mai spus cercetătorul.
Mihail Diaconescu a mai spus că un cutremur ”începe să fie periculos de la (o magnitudine de) 5,5 în sus, la o adâncime de 10-20 de kilometri, cu efecte asupra clădirilor, în sensul că se produc căderi de coșuri, de calcane”.
Expertul nu exclude ca în zona județului Arad să se mai producă și alte mișcări telurice deoarece ”Banatul este cunoscut ca generator de secvențe seismice”.
”Este la contactul dintre Bazinul Panonic și Apuseni. Munții Zarandului au o constituție petrografică specifică magmatismului. E foarte posibil ca unul sau două corpuri magmatice să ajungă să se infiltreze în fundamentul bazinului Panonic.
Dacă l-am fi resimțit în București, ar fi trebuit să aibă magnitudine 6 și o adâncime de vreo 30 de kilometri”, a mai spus cercetătorul INFP, la Euronews România.
Mihail Diaconescu a dat asigurări că activitate seismică în zona Vrancea ”se desfășoară normal”, iar ”gradul de periculozitate prin producerea unui cutremur major în Vrancea a rămas același”.
Potrivit cercetătorului, sunt șase să se producă cutremure precum cele care au avut loc marți seara în județul Arad chiar cu o magnitudine mai mare de 6.
”Este posibil să se producă. Din moment ce s-au produs cutremure de 6, se pot produce oricând cutremure de 6 sau mai mari”, a concluzionat el.
