Islanda - tărâm de gheață și de foc situat între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Este țara contrastelor, a ghețarilor și a izvoarelor termale, a gheizerelor și a celor mai activi vulcani de pe planetă. O țară insulară, locuită de urmașii războinicilor vikingi, însă plasată astăzi pe primul loc în Indexul Global al Păcii.
Speranța de viață a islandezilor este de 83 de ani, una dintre cele mai ridicate din lume. Și nici nu-i de mirare: capitala Reykjavik se află pe locul 5 în topul celor mai puțin poluate orașe. Două treimi din cei aproape 388.000 de locuitori ai Islandei trăiesc acolo.
Pentru islandezi, bunăstarea nu mai e de multă vreme doar o aspirație. Ei ocupă locul 3 în topul celor mai fericite nații din lume, după finlandezi și danezi. Iar asta are de-a face nu doar cu frumusețea naturală a acestor locuri, ci și cu deciziile luate la nivel politic și social. Puțini știu că în Islanda a fost fondat primul Parlament al lumii - Althingi, în anul 930, iar voința populară este aici literă de lege. După criza financiară care a lovit țara în 2008, Islanda a pornit o reformă constituțională și a luat măsuri economice și fiscale ce i-au asigurat redresarea – celebrul ”miracol” economic islandez.
Deși nu este membră a Uniunii Europene, Islanda are acorduri de colaborare cu Uniunea Europeană în aproape toate domeniile, de la libera circulație până la politicile pentru tineri. Membru fondator al NATO, Islanda nu are, însă, o armată proprie. Cu toate acestea este un membru activ și este implicată politic. A condamnat de la început invazia Rusiei în Ucraina și crimele de război comise de regimul de la Moscova, în această țară.
"Democrația este la baza bunăstării" ne-a mărturisit premierul Islandei, Katrín Jakobsdóttir, aflată de curând într-o vizită oficială în România.
Katrín Jakobsdóttir, premierul Islandei: "Islanda este o societate relativ egală, deși mereu avem ca scop să fim în și mai mare măsură egali. Dar, pentru că avem un grad destul de ridicat de egalitate între noi, cred că ne bucurăm de încredere socială în Islanda, avem încredere unii în alții. Cred că și acest aspect a fost foarte important.
Mereu spun că noi politicienii, peste tot în lume, adesea nu suntem crezuți. Dar să fii prim-ministru într-o societate în care există o puternică încredere socială este chiar un privilegiu."
Premierul Islandei Katrín Jakobsdóttir a fost o activistă de mediu și a început să facă politică într-un partid ecologist de stânga. Katrín, cum îi place să se prezinte simplu înainte de interviurile cu jurnaliștii, este una dintre cele opt femei prim-ministru din Europa și una dintre cele mai mari susținătoare ale egalității de gen, platforma ei politică preferată.
Este căsătorită și are trei copii. Absolventă a Facultății de litere din capitala Reikjavic, premierul Islandei este cunoscută pentru politicile care stimulează accesul la cultură, dar și pentru o carte polițistă, publicată în pandemie.
Cerasela Rădulescu, jurnalist Euronews: "Aveți multe declarații în care vorbiți despre fericire. Este unic pentru un prim-ministru, să vorbiți despre fericirea oamenilor."
Katrín Jakobsdóttir: "Este considerat a fi un lucru facil, nu este așa. Ar trebui să fie o prioritate pentru toate guvernele. Despre cum putem să creștem bunăstarea tuturor și prin urmare, să creăm o societate în care oamenii să-și caute fericirea. Putem să ne întoarcem și pur si simplu să reducem nefericirea. Dar este cu adevărat parte a cadrului de bunăstare la care Islanda lucrează împreună cu alte țări, Scoția, Noua Zeelandă, Țara Galilor, Finlanda, încercând să avem o abordare globală pentru societate. Nu putem să ne gândim doar la simpla dezvoltarea economică, ci trebuie să ne gândim la bunăstarea oamenilor și a mediului.
Cultura este cu adevărat o parte esențială a bunăstării și fericirii tuturor oamenilor. Asta cred. A ne bucura de cultură și a crea artă, a fi creativi și a ne bucura de creativitatea altora reprezintă o parte foarte importantă în a fi uman. Consider cultura ca ceva ce trebuie apreciat mai mult decât o facem. Pentru poporul islandez, limba este o parte importantă a culturii. Suntem o comunitate lingvistică mică. Deci nu sunt mulți oameni care vorbesc limba islandeză în această lume și vrem să păstrăm limba și să o folosim. Prin urmare, încercăm să îi încurajăm pe oameni să scrie și să citească. Eu am studiat literatura islandeză înainte de a deveni politician.
În timpul pandemiei, pentru că aceasta a fost cel mai dificil proiect la care am participat, deoarece nu am gestionat niciodată în viață o astfel de problemă, pandemia, cred că a fost important să am altceva la care să mă gândesc în timpul nopților. Apoi, am început să scriu această carte împreună cu un prieten al meu, un roman polițist. Să spunem că așa am reușit să îmi păstrez sănătatea mintală."
Euronews: "Nu sunteți țară membră a Uniunii Europene, dar împărtășiți valorile europene. Am văzut acest lucru pe parcursul războiului din Ucraina, iar când ați vizitat Chișinăul împreună cu alți lideri, ați vorbit despre democrație, despre valorile europene."
Katrín Jakobsdóttir: "Chiar dacă Islanda nu este parte a Uniunii Europene, suntem o țară europeană. Suntem într-o strânsă legătură cu Uniunea Europeană prin acordurile cu aceasta și ne-am aliniat pe deplin la sancțiunile UE, după invazia Rusiei în Ucraina și, chiar dacă Islanda este o țară fără armată proprie, ne-am arătat poziția politică fermă față de invazia Rusiei, care este de neacceptat și teribilă. Ne-am folosit vocea pentru a ne arăta sprijinul de netăgăduit față de Ucraina, bineînțeles pe lângă sprijinul financiar și umanitar."
Euronews: "Credeți că, în viitor sau după summitul de la Vilnius, Ucraina are nevoie de mai mult ajutor militar? "
Katrín Jakobsdóttir: "Islanda nu are o armată proprie, deci sprijinul nostru a fost de o altă natură. Multe țări au oferit sprijin militar pe cât posibil. La summitul de la Vilnius este important să existe un mesaj foarte clar pentru Ucraina, chiar dacă este evident că în timpul conflictului Ucraina nu va deveni membru, dar sper că va exista o înțelegere comună a mesajului foarte clar transmis de la acel summit pentru Ucraina."
Euronews: "Pentru că ați fost în Moldova și cunoașteți valorile noastre comune cu ale Moldovei, având în vedere noul guvern, prodemocratic, proeuropean, care este în pericol din cauza Rusiei, credeți că Moldova a luat toate măsurile necesare pentru a merge către occident, cu acest guvern? "
Katrín Jakobsdóttir: "Am fost în Moldova în timpul summitului CPE, iar Maia Sandu și-a exprimat recunoștința, în calitate de președinte al Republicii Moldova. Se află în mijlocul unor importante evoluții ca țară. În mod evident, sunt atât de aproape de graniță, au primit o mulțime de refugiați ucraineni și sunt, de asemenea, în fața unor provocări foarte solicitante. Dar am fost foarte inspirată să vizitez Moldova. Sunt multe oportunități acolo."
