Cristina Lupu a studiat arhitectura, însă astăzi construiește doar muzică. Cântă și scrie versuri despre dragoste, iar chitara îi este întotdeauna aproape.
Acum lucrează la un album de piese originale sub titlul provizoriu de "Sweet Amnesia", ce cuprinde o colecţie de poveşti adunate de-a lungul câtorva ani neliniştiţi.
Călătoria Cristinei în lumea muzicii a început încă din copilărie: “Când eram mică am mers la cor. Cântam foarte multe câtece patriotice, încă le mai știu pe toate. Am luat niște lecții de chitară la sfârșitul clasei a 8-a și am făcut trecerea către folk. Mi se părea că este și singura opțiune. Când ai voce și chitară, scrie folk pe tine. Și am avut o trupă alături de două prietene, Lemn dulce se chema”, a spus Cristina.
A lăsat arhitectura pentru muzică
Cristina Lupu a profesat ca arhitect pentru cinci ani, timp în care a înțeles pe deplin ce înseamnă această meserie: “Mi se pare greu să fii arhitect, pentru că trebuie să fii foarte matur, dar și creativ, să lucrezi mult, dar să ai și idei, să fii și fresh. Mi se pare că este o meserie complexă. În muzică, te poți juca mai mult. Dacă greșești ceva, nu se dărâmă nimic. E mai light, iar copilul din mine este mai mulțumit.”
Cele mai multe dintre cântece au fost scrise în perioada în care profesa ca arhitect: “Aș vrea să scot un album cu toate cântecele care au acest numitor comun – dragostea. Cântece despre foști iubiți, despre relații, despre toată zona asta foarte romantică, cu gândul că poate am să depășesc această etapă și am să pot să scriu și despre altceva. Deocamdată asta mă mișcă. Și atunci când ascult muzică, cel mai mult mă mișcă melodiile de dragoste.”
Întotdeauna poartă cu ea chitara
Cristina Lupu are o relație specială cu chitara. Crede că a fost instrumentul cel mai ușor de abordat, iar despre chitara la care astăzi cântă spune că: “este fâșneață și nu prea cânt pe alte chitare. Cu această chitară am o relație foarte apropiată, e singurul obiect la care țin să nu se strice, să nu se zgârie.”
Artista a colaborat cu Paul Ilea pentru Dual Project, un proiect de featuring al lui Paul cu un artist din zona muzicii underground: “Colaborarea s-a născut la propunerea lui Paul. A fost foarte distractiv, altfel decât fac eu de obicei. De obicei iau chitara în brațe și zdrăngăn două acorduri și îmi vine câte o idee, așa, cu el a fost un alt proces.”
Cristina lucrează în acest moment la un prim album, cu titlul provizoriu de "Sweet Amnesia", care va cuprinde o serie de cântece de dragoste: “Este un fel de “dulce uitare”, totul este romantic. Încă nu sunt sigură dacă va fi un album întreg sau dacă voi lansa înainte un EP. Este încă în faza de lucru.”
Cristina Lupu colaborează cu agenția BandBook și o are aproape și pe Calina Maria Purje, care îi este manager: “Probabil că, atunci când ești independent, problema este că nu ai cu cine să te consulți, uneori nu ai radarul atât de bun, ca să îți dai seama ce ar trebui să faci. Dar dacă ai pe cineva aproape, nu te mai simți singur, iar eu sunt un caz fericit. E important să nu faci lucruri singur, nici nu este așa distractiv când ești singur.”
Emoțiile capătă formă prin muzică
Cristina Lupu își traduce emoțiile prin cântece, iar versurile care o definesc cel mai mult sunt: “I have flowers in my bank account. I can't get myself together to making a living out of All these things. I know how to do, I don't know if I can make it without you.”
În 2015, artista a participat la un concurs de tipul talent show, unde l-a și întâlnit pe Paul Ilea: “A reprezentat un prim pas în călătoria mai recentă, imediat după terminarea studiilor. Experiența mi-a amintit ce mișto este să cânți. După aceea am reluat relația cu chitara. După ce s-a terminat acest talent show, am început pe bune să compun și să îmi scriu cântecele. Mi-a dat curajul să pot cânta.”
