Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că o administraţie publică poate hotărî să le interzică tuturor angajaților săi să poarte însemne religioase, precum vălul islamic. Măsura ar putea fi aplică inclusiv celor care nu lucrează în mod direct cu publicul
"Pentru a instaura un mediu administrativ total neutru, o administraţie publică poate interzice portul vizibil, la locul de muncă, al oricărui semn ce indică convingerile filosofice sau religioase", se arată în decizia CJUE,.
CJUE s-a mai pronunţat în alte cazuri de interzicere a vălului islamic de către companii private, însă aceasta este prima hotărâre ce vizează serviciul public, arată agenţiile France Presse şi Reuters, citate de Agerpres.
Purtarea de simboluri religioase poate fi interzisă în instituţiile publice. Cazul dezbătut la CJUE
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat marţi, după ce comuna belgiană Ans i-a interzis, în anul 2021, uneia dintre angajatele sale să poarte văl islamic la locul de muncă. Decizia a fost aplicată chiar dacă femeia lucra fără a avea contact cu publicul.
Mai apoi, autoritățile au modificat regulamentul intern pentru a le impune angajaţilor săi să respecte o neutralitate strictă. Astfel, au interzis "orice formă de prozelitism" şi '"arborarea oricărui semn evident" de apartenenţă ideologică sau religioasă, inclusiv în cazul celor care nu lucrează cu publicul.
Potrivit sursei citate, angajata a atacat decizia în instanţă, invocând faptul că interdicţia este una discriminatorie şi faptul că îi este încălcată libertatea de religie.
Tribunalul de muncă din Liege a sesizat CJUE, iar instanţa supremă a UE a decis că "politica de strictă neutralitate pe care o administrație publică le-o impune angajaţilor săi (...) poate fi considerată ca fiind obiectiv justificată de un obiectiv legitim".
Motivul pentru care CJUE a decis că purtarea de însemne religioase poate fi interzisă în instituțiile publice din statele europene
CJUE consideră "la fel de justificată alegerea unei alte administraţii publice în favoarea unei politici care autorizează, în mod general şi nediferenţiat, portul unor semne vizibile de convingeri, mai ales filosofice sau religioase, inclusiv în contactele cu publicul, sau o interdicţie a portului unor astfel de însemne limitată la situaţiile ce implică astfel de contacte".
"Fiecare stat membru şi orice entitate infrastatală, în cadrul competenţelor sale, dispun de o marjă de apreciere în concepţia de neutralitate a serviciului public pe care înţeleg să o promoveze la locul de muncă, în funcţie de contextul propriu", arată instanţa supremă a UE.
De asemenea, CJUE invocă faptul că "acest obiectiv trebuie să fie urmărit în mod coerent şi sistematic, iar măsurile adoptate pentru a-l atinge trebuie să se limiteze la strictul necesar", şi că "le revine jurisdicţiilor naţionale să verifice respectarea acestor exigenţe".
Femeie musulmane, concediate pentru că au refuzat să renunţe la vălul islamic
În martie 2017, în două dosare în Belgia şi Franţa legate de femei musulmane concediate pentru că refuzaseră să renunţe la văl, CJUE stabilise că regulamentul intern al unei firme poate, în anumite condiţii, să prevadă interdicţia portului vizibil de însemne religioase sau politice.
