Executivul alocă sume importante pentru a domoli inflația galopantă. Guvernul se bazează pe încasările în creștere, provenite din majorararea prețurilor energiei, carburanților și produselor alimentare, dar și pe creșterea economică. Statul speră să colecteze taxe suplimentare de la companiile de gaze și energie în valoare de peste 11 miliarde de lei. Cheltuielile rămân totuși peste venituri.
Specialiștii de la Consiliul Fiscal avertizează că deficitul bugetar a fost subestimat, iar încasările supraestimate.
Premierul vorbește despre creștere economică peste așteptări - 5,8% în primul semestru față de aceeași perioadă din anul trecut. Însă odată cu încasările generate de creșterea economică urcă și deficitele. Prima vizată de Guvern este producția de energie. Premierul a dat termen până luni ministerului Energiei pentru a prezenta situația concretă cu proiectele de investiții, folosind toate pârghiile de finanțare.
"Tot la nivelul ministerului Energiei împreună cu celelalte ministere să pună la punct toate elementele de plan pentru iarna 2022-2023", a declarat Nicolae Ciucă.
Consiliul Fiscal a avertizat că deficitul va ajunge la7% din PIB la final de an, pe fondul presiunilor inflaționiste. Mai mult, Consiliul vorbește despre venituri supraestimate de 9 miliarde de lei, iar cheltuielile subestimate cu 6 miliarde. Ministrul Finanțelor dă asigurări că va menține deficitul sub pragul de 5,84%.
Adrian Câciu vorbește și despre riscul apariției unor elemente de recesiune și în România, precum producția industrială contractată.
La cea de-a doua rectificare, vom vedea și nota de plată pentru plafornarea și compensarea facturilor din energie. Analiștii spun că-n toamnă deficitul va crește pentru că Executivul s-a angajat pentru un pachet consistent de cheltuieli sociale.
La investiții, ministerele nu stau bine. Acestea au ajuns la 30% din total, undeva la 25 de miliarde de lei din 88 de miliarde puse la dispoziție. Următoare rectificare va fi la finele lui octombrie, începutul lunii noiembrie.
