Au trecut patru ani de la reprimarea violentă a protestului din 10 august, iar în acești patru ani ancheta nu a lămurit cine a comandat intervenția în forță a jandarmilor. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a vorbit în exclusivitate la Euronews România despre evenimentele din 10 august. Aceasta a explicat că există unele neclarități privind modul în care Jandarmeria a intervenit pentru a dispersa manifestanții din piață.
„Ordinele cu privire la folosirea mijloace de dispersare a manifestanților au fost emise de la nivelul comandantului acțiunii. Nu pot să vă confirm la nivel de detaliu fiecare acțiune. Însă, rezultă anumite aspecte pe care Jandarmeria Română le cunoaște, legate de modul în care au loc astfel de intervenții. Există liniile directoare ale OSCE privind adunările publice. Din aceste linii directoare rezultă că violențele unui grup restrâns, în cadrul unei adunări publice, nu transformă un eveniment pașnic în unul care nu este pașnic. Ceea ce noi urmărim în cadrul acestei anchete se referă și la intervenția graduală precum și la niște reguli de intervenții ale jandarmilor. Aceste lucruri nu le regăsim în ceea ce privește ordinul dat la ora 23:08 sau 23:11, există niște neclarități care încă sunt în curs de lămurire. Dar acest ordin a fost dat pentru eliberarea întregii pieți, prin intervenția în forță a Jandarmeriei”, a precizat Gabriela Scutea.
Câți suspecți există în dosar
Întrebată dacă exită riscul vreunei presiuni în ceea ce privește prescrierile, Gabriela Scutea a spus că: „În ceea ce privește cea mai ușoară încadrare juridică, ce ar putea să fie incidentă, ne confruntăm cu un termen de prescripție de 5 ani, care prin efectul de întrerupere, se dublează, ajunge la un termen de 10 ani. Cel mai scurt termen de prescripție pentru persoanele în privința cărora s-a stabilit că sunt suspecți și probabil că unele dintre ele vor dobândi și calitatea de inculpați, au un termen în care să se clarifice procesul penal până în 2028. În privința persoanelor pentru care s-au formulat acuzații de abuz în serviciu, maximul pedepsei este de 7 ani, iar lucrul acesta ne împinge către un termen de prescripție de 8 ani și prin actele cu efect de întrerupere, vom ajunge la 16 ani. Instituția noastră nu își dorește ca parcursul acestui dosar să fie unul care să ne dea emoții, la limita termenului de 10 ani. Referitor la suspecți, avem douăzeci din anul 2022 și patru din 2018”.
Gabriela Scutea a mai spus că în cursul fazei de urmărire penală la DIICOT s-au adăugat 11 volume: „În cursul fazei de urmărire penală la DIICOT s-au adăugat 11 volume. Un lucru foarte important în etapa în care DIICOT a instrumentat cauzele reunite a fost acela că Ministerul Afacerilor Interne a procedat la desecretizarea a numeroase evenimente, astfel încât să avem acces la conținutul acestor documente”.
Ce greșeli s-au făcut din perspectiva desfășurării anchetelor
Gabriela Scutea a mai vorbit și despre parcursul dosarului „10 august”: „Începând din iulie 2020 și până în 13 decembrie 2021, dosarul s-a aflat maxim o lună și o săptămâna pe rolul organelor de urmărire penală. Noi nu am avut acces la întregul dosar pentru a continua urmărirea penală. Greșelile au fost mai degrabă lucruri nefăcute”.
Când se va soluționa dosarul
Întrebată dacă există premizele ca dosarul „10 august” să primească o soluție definitivă în mandatul său, Gabriela Scutea a spus că: „Despre o soluție definitivă pot să vă spun în mod clar că nu. Mandatul meu expiră în februarie 2023, iar obiectivele noastre sunt de avansare a anchetei în mod profesionist, dar urmează etapa camerei preliminarii, etapa judecății”.
