Alexandru Rafila a avut prima reacție publică după ce Curtea de Apel București a explicat de ce doctorițele de la Spitalul Sf. Pantelimon au fost lăsate în libertate. Printre altele, pentru că „nu există suficiente probe”, iar unele declaraţii ale martorilor sunt „simple bârfe”, asta au spus judecătorii din apel. Ministrul Sănătății recunoaște neîncrederea instalată printre români când vine vorba despre Spitalul Sf. Pantelimon. Tot el a mai spus în interviul Euronews și ce se va întâmpla cu secția de Terapie Intensivă a unității medicale.
Ce se schimbă după cazul de la Spitalul de Urgență „Sf. Pantelimon” București
Comunicarea corectă cu pacienții, mai ales dacă este vorba despre cineva internat la Terapie Intensivă, va deveni criteriu de evaluare a spitalelor. Este dorința ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, după ce lipsa de încredere în actul medical a dus la scăderea numărului de pacienți de la Spitalul Sfântul Pantelimon.
Ministrul Sănătății a declarat, în exclusivitate pentru Euronews România, că până la finalul anului, va avea loc un audit internațional la Spitalul „Sf. Pantelimon”, nu o anchetă. Rafila a explicat că se ia în calcul reglementarea mai exactă a modului de îngrijire a pacienților aflați într-o fază terminală. Nu în ultimul rând, oficialul are un mesaj pentru cele două doctorițe, eliberate din arest de Curtea de Apel.
Ministrul Rafila: Să evităm să dăm verdicte înainte de Justiție
Alexandru Rafila: Știți că nici în luna august, când a izbucnit scandalul acesta de la Spitalul Sfântul Pantelimon, eu nu am făcut niciun fel de comentarii legate de ceea ce a hotărât Justiția la momentul respectiv, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București. N-o să fac nici acum astfel de comentarii. Până la urmă, procesul juridic trebuie să meargă și să aibă o finalitate care să lămurească exact publicul legat de existența unor vinovății dacă ele există. Dacă există, să fie sancționate conform legii. Însă, ceea ce aș vrea să comentez nu se referă în niciun fel la modul în care atât Parchetul, cât și instanța de data aceasta s-au pronunțat, ci la faptul că cred că ar trebui totdeauna să avem răbdare ca instituțiile responsabile să își finalizeze cercetările și să dea un verdict și să evităm să dăm verdicte înainte ca aceste lucruri să se întâmple în Justiție. Eu am încredere în actul de justiție și tocmai din acest motiv noi nu ne-am antepronunțat, nu am avut niciun fel de acțiune la Spitalul Pantelimon care să contravină prevederilor legale și controlul pe care cei de aici, de la minister, l-au făcut, a fost de natură administrativă, că acelea erau competențele în momentul în care Parchetul începuse o anchetă de natură penală, iar concluziile acelui control administrativ le cunoașteți, au făcut subiectul unui comunicat de presă din partea Ministrului Sănătății.
Rafila: Am trecut la un proces de restructurare, de reabilitare a secției ATI a spitalului Sf. Pantelimon / Am solicitat un audit internațional
„Ne dorim să putem să reglementăm mai exact, mai strict modul de îngrijire a pacientului aflat într-o situație terminală”
Claudiu Popa: Dvs ați explicat în primăvară despre neînțelegeri între, poate, cadre medicale sau cadre medicale și asistente. Într-un anume punct, motivarea judecătorilor ajunge și aici.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Da, erau neînțelegeri... Reclamațiile administrative la care făceam referire erau din partea directorului de îngrijiri, adică o asistentă șefă pe spital, și din partea unei doctorițe de la Terapie Intensivă. Au existat și plângeri inverse, dacă vreți, împotriva acestor două cadre medicale, din partea celor care lucrau acolo, fie medici, fie asistenți medicali. Eu asta am spus atunci sau mă rog, colegii mei de la Corpul de control au menționat că managementul spitalului trebuie să se implice în mod evident în soluționarea acestor dispute, pentru că o atmosferă profesională și colegială normală asigură și siguranța pacientului, pentru că nu putem să disociem modul în care lucrează personalul medical de modul în care sunt tratați pacienții. Astea sunt, sigur, chestiuni de natură administrativă, sunt de natură personală de multe ori, respingerile între persoane sau neînțelegerile trebuie atenuate dacă ele afectează activitatea unității sanitare și cred că aici implicarea celor din management a fost foarte redusă. Eu am acceptat rapid demisia celor doi directori, respectiv directorul medical și managerul unității (...).
Până la urmă, a fost o asumare pe care - probabil - trebuia să o aibă pentru că în mod evident lucrurile nu decurgeau cum trebuie în Spitalul Sfântul Pantelimon, iar neîncrederea publicului în acest spital s-a reflectat, ulterior, și după ce a apărut scandalul acesta care a fost foarte, foarte mult mediatizat și prin reducerea adresabilității... adică au fost mai puțini pacienți care s-au adresat spitalului și, atunci, noi am luat două decizii importante. Una a fost legată de discuțiile pe care le-am avut cu personalul din ATI și am trecut imediat la un proces de restructurare, de reabilitare a secției de ATI, a acestor facilități, și procesul ăsta este în derulare acum - pe de o parte, iar pe de altă parte -, ca să lămurim lucrurile din punct de vedere profesional și mai mult decât atât, și o să revin și asupra acestui subiect, am solicitat un audit internațional din partea Societății Europene și respectiv Societății Mondiale de Terapie Intensivă, am primit din partea lor răspunsuri. O să avem acces la o listă de experți la care putem să apelăm ca să vină și să facă o evaluare profesională a modului în care s-au desfășurat lucrurile sau se desfășoară lucrurile la Pantelimon și mai mult, ne dorim și am generat, am început deja acest proces, să putem să reglementăm mai exact, mai strict dacă vreți, modul de îngrijire a pacientului aflat într-o situație terminală, pentru că pacienții care au făcut subiectul acestei anchete penale - sau pacientul, pentru că nu a fost extinsă ancheta la mai mulți pacienți sau cel puțin n-am eu cunoștință, până în momentul de față era un pacient aflat într-o fază terminală. Și sigur că discuția este, poate, neplăcută, are aspect de natură profesională, dar și de natură etică, de natură morală, filozofică, de acceptanță în societate a modului în care îngrijim pacienții”.
Rafila a mai spus și că gradul de apreciere a unui spital este, de foarte multe ori, în corelație directă cu modul în care managerul organizează comunicarea cu pacienții și cu familiile pacienților.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Orice om are o rudă internată într-un spital, vrea să știe care este starea ei de sănătate, care este tratamentul pe care îl primește, dacă evoluția va fi favorabilă sau nefavorabilă, există și astfel de situații, dar trebuie să comunici corect. O să încercăm împreună cu Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate să introducem sau să întărim acele proceduri de acreditare care se referă la comunicare și, mai ales, comunicarea din zona de Terapie Intensivă. Sigur, sunt foarte aglomerați, sunt mulți pacienți acolo, medicii lucrează foarte mult, asistenții lucrează foarte mult, dar cred că lucrul ăsta dă foarte multă încredere publicului, dacă au cu cine să comunice, înțeleg despre ce este vorba și sunt ținuți în permanență la curent cu evoluția celor care sunt acolo internați (...)”.
„Există o reglementare privind comunicarea cu pacienții. Sigur că modul ei de aplicare și mai ales de respectare este variabil de la spital la spital. Faptul că noi avem niște evaluări anuale ale managerilor sau nu noi, autoritățile care dețin spitale, pentru că așa cum ministerul deține 60 de spitale, autoritățile locale dețin vreo 315 spitale și fac și aceste evaluări periodice ale managerilor. Eu o să îmbunătățesc aceste criterii de evaluare, în care să pun accentul mai mult pe comunicarea cu pacienții și cu aparținătorii, pe de o parte, iar pe de altă parte cred că este și o problemă care ține de înțelegerea fiecărui manager care trebuie să conștientizeze necesitatea acestei comunicări. Eu am exemple de spitale care funcționează foarte, foarte bine din acest punct de vedere și am exemple - probabil Pantelimonul e unul dintre ele - când se ajunge la situații tensionate pentru că un om care nu are informația firească pe care ar trebui să o primească ajunge să gândească lucruri care poate nu s-au întâmplat, sau nu s-au întâmplat așa cum își imaginează el. Cred că multe dintre problemele care apar - și mai ales cele legate de încrederea în sistemul de sănătate - au legătură cu acest comportament și mai au legătură cu ceva, și aici nu putem noi să introducem criterii de empatie. Eu nu pot să introduc criterii de empatie. Interesul pentru un pacient, empatia față de un pacient (...) ține foarte mult de firea fiecăruia, de educație fiecăruia, de mediul în care ne dezvoltăm. Or ceea ce s-a întâmplat în luna august, când a izbucnit acest scandal, el a avut două faze, una din aprilie (...) și în august, și acum ne găsim într-o situație în care lumea își pune întrebări: care a fost realitatea în acest spital, oamenii au fost îngrijiți cum trebuie, nu au fost îngrijiți, viața lor a fost pusă în pericol, nu a fost pusă în pericol? Astea sunt întrebări la care trebuie să răspundă Justiția și încercăm și noi din punct de vedere profesional să aducem acest audit internațional, nu pentru că medicii români nu sunt capabili să facă lucrul ăsta, dar în spațiul public s-au vehiculat tot felul de informații legate de faptul că, știu eu, unii cunosc pe alții și putem să înlăturăm aceste suspiciuni”.
„Atenție, comunicarea nu trebuie făcută neapărat de manager, el trebuie să o organizeze în spital. Nu managerul comunică, nu-i purtătorul de cuvânt... De multe ori, managerul nu e nici medic. Sunt economiști, sunt juriști, sunt oameni care au altă profesie, nu sunt medici. El trebuie să-și organizeze o echipă care să facă lucrul ăsta, mai ales la Terapie Intensivă. Una dintre propunerile pe care le-am înaintat domnului prim-ministru a fost legată de stabilirea unei comunicări la nivelul secțiilor sau compartimentului de terapie intensivă dedicat acestor pacienți care sunt în situație foarte gravă. Dar nu vreau să o lăsăm doar în zona de comunicare, pentru că o să existe imediat comentarii în spațiul public că, de fapt, nu vrem decât să ducem lucrurile într-o zonă care, poate, nu este așa de complexă, să ne referim doar la comunicare, nu ne referim doar la comunicare”.
Ministrul Sănătății spune că își dorește pentru pacienții de la A.T.I. condiții de maximă siguranță.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Avem două programe pe care le derulăm. Unul este de digitalizarea spitalelor. Am reușit digitalizarea a 18 secții de terapie intensivă, deci 18 spitale. Practic, procesul e încheiat, dar ele nu sunt operaționale pentru că necesită schimbarea modului de lucru a celor care lucrează acolo, în care toate înregistrările pe hârtie vor fi în format digital. Deci, nu mai lucrează cu înregistrări pe hârtie. (...) Inclusiv Pantelimonul este, din punctul ăsta de vedere, dotat. (...) Avem și digitalizarea din PNRR, încă peste 200 de spitale care ar putea să completeze aceste spitale care beneficiază de aceste secții. (...) A doua componentă este de reabilitarea și de dotarea multora dintre secțiile de terapie intensivă pe care le avem, inclusiv de mărirea numărului de paturi, dar nu este suficient pentru că paturile trebuie deservite de personal calificat or medicii ATI sunt o specialitate care este greu de găsit în multe spitale din România. (...)”.
Rafila: „Încrederea se pierde repede, se recâștigă greu”
Claudiu Popa: Dacă nu mai am încredere, și mă refer strict la cazul Pantelimon, cum o recâștig?
„Ea se pierde repede și se recâștigă greu. Așa se întâmplă. Nu putem face altceva decât să îmbunătățim calitatea infrastructurii, să demonstrăm și noi, ca autoritate, dar și medicii de acolo prin ceea ce fac, pentru că oamenii vorbesc, aud că sunt bine îngrijiți... Performanța unității sanitare este bună. Apropo de asta, foarte curând o să facem și al doilea lucru, nu numai reabilitarea zonei de A.T.I., ci și îmbunătățirea finanțării Spitalului Sfântul Pantelimon, atât din acțiunile prioritare ale Ministerului Sănătății pentru A.T.I., cât și din modul de finanțare pe care îl realizează Casa. Spitalul ăsta era ceva mai puțin plătit decât alte spitale de urgență din București. Nu era corect. Probabil că va urma o perioadă de reducere a activității la Terapie Intensivă, dar pe măsură ce condițiile de lucru de acolo și implicit condițiile de îngrijire a pacienților se vor îmbunătăți substanțial, eu sunt convins că încrederea va reveni și spitalul va răspunde scopului pentru care a fost deschis și proiectat, respectiv de spital de urgență din Capitală”, a mai adăugat ministrul.
Ce le transmite Rafila celor două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon pe care procurorii le acuză de omor calificat
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Vă dați seama că nu am cum să am un dialog în momentul de față, cu toate că poate că așa emoțional, afectiv, mi-aș dori, pentru că orice fel de interferență a mea, nu ca medic, ci ca ministru al Sănătății, poate fi interpretată ca fiind o încercare a influențării acestui proces de natură penală care se desfășoară în momentul de față... Oricum, singurul lucru care este important și sunt convins că ele apreciază lucrul ăsta, este să fie încrezătoare că sistemul de justiție în România își va face datoria și dacă sunt nevinovate, acest lucru va fi cu siguranță adus în fața oamenilor de sistemul de justiție din România. Sigur că dacă va exista o vinovăție, ea o să trebuiască tot așa, confirmată de instanță”.
Continuă sau nu Rafila la Ministerul Sănătății?
Claudiu Popa: Sunteți aproape, domnule Rafila, de încheierea mandatului de ministru. Vă doriți să continuați la minister?
„Menținerea într-o poziție publică sau accesul la o poziție publică trebuie să fie corelat cu un proiect. Nu e vorba să doresc să fiu ministru. Eu v-am spus că indiferent cine va fi aici, la Ministerul Sănătății, important este să continue proiectele, să nu o ia de la capăt. Adică, eu n-aș vrea ca investițiile pe care le facem noi acum în sistemul de sănătate să fie supuse unui pericol care reieșea din legenda Meșterului Manole. Adică, n-aș vrea să o luăm de la capăt, pentru că lucrurile sunt avansate, spitalele se construiesc, ambulatoriile de specialitate se construiesc, digitalizarea se realizează, reforma resurselor umane a intrat în linie dreaptă și aș vrea ca toate aceste proiecte să continue. Nu e legat doar de persoana mea, pentru că nu numai eu am făcut lucrurile astea”, a precizat ministrul.
