România s-a manifestat foarte clar și și-a arătat solidaritatea cu Ucraina. Țara noastră a acordat ajutor militar țării vecine și lucrează pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și culturale, în timp ce sprijină aderarea ei la UE.
Ambasadorul României la Kiev, Alexandru Victor Micula, a oferit pentru Euronews un interviu în care a detaliat provocările diplomatice dintr-o zonă de conflict. A vorbit și despre vizita liderilor europeni de luni când se vor împlini trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina.
Mari-Jeanne Ion: Suntem într-un loc din care rar se fac transmisii sau din care rar vedeți imagini. În ultima perioadă este Ambasada României la Kiev, în Ucraina și stăm de vorbă cu domnul ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în această țară, domnul Alexandru Victor Micula.
Alexandru Victor Micula: „Vă mulțumesc pentru invitație și pentru faptul că v-ați făcut timp pentru a ne vizita aici, la Kiev, unde lucrăm.
Cum funcționează Ambasada României la Kiev, după trei ani de război
Mari-Jeanne Ion: Sperăm să ne lase situația de securitate să mai venim și vorbim despre asta. Azi-noapte a fost o noapte destul de agitată. E o perioadă puțin mai agitată. Au fost multiple alerte critice aeriene. Cum își desfășoară ambasada activitatea într-un astfel de mediu? A fost un moment în care toți diplomații au părăsit Ucraina, dar acum aproape toți s-au întors și nu este chiar a „walk in the park” (o plimbare în parc).
Alexandru Victor Micula: „Trebuie să ții cont de condițiile de securitate în care se desfășoară activitatea. România are în momentul de față mai multe oficii consulare care funcționează pe deplin în Ucraina. Avem Consulatul General al României la Cernăuți, care funcționează și oferă toate serviciile pe care le oferea și înainte de 2022. Avem Consulatul de la Slatina, care funcționează cu echipă completă și care oferă toate serviciile pe care le oferea înainte de 2022. Încă nu am reluat activitatea cu publicul la fața locului a Consulatului General al României la Odesa, iar Ambasada României la Kiev nu acoperă toate toată gama de servicii pe care o oferea înainte de 2022, și anume secția consulară a ambasadei încă nu și-a reluat activitatea cu publicul. Avem un consul care este în legătură cu cetățenii români care lucrează în zona Kievului. Ne coordonăm cu ei, ține legătura cu ei, încercăm să oferim câteva servicii consulare pe măsură ce au nevoie de de sprijinul nostru.
Ambasadorul României la Kiev: Ne asigurăm că avem adăpost antiaerian la locul întâlnirii
Alexandru Victor Micula: Nu am redeschis biroul economic, nu am redeschis biroul atașatului de interne și pentru că principalele amenințări de securitate sunt cele din Kiev, atunci când ne organizăm activitatea, trebuie să ținem cont de aceste amenințări. Când stabilim o întâlnire, automat stabilim și o alternativă pentru a reprograma întâlnirea în cazul în care avem o alarmă antiaeriană. Ne asigurăm că avem adăpost antiaerian la locul întâlnirii sau în apropierea locului întâlnirii și totodată ne asigurăm ca atunci când comunicăm public despre întâlnirea respectivă, să nu comunicăm public în timp real. Deci, întotdeauna postările noastre pe platformele sociale au loc la câteva ore după, uneori câteva zile după, în funcție de de specificul întâlnirii respective, iar postările noastre nu țin de ordinea cronologică a întâlnirilor, tot tocmai din motive de securitate. Altfel, după cum bine spuneați, marea majoritate ambasadelor și-au reluat activitatea la Kiev.
Avem toată gama de de activități specifice diplomatice întâlniri bilaterale, multilaterale, conferințe științifice, academice, recepții, expoziții, spectacole, doar că întotdeauna trebuie să-ți dezvolți scenarii pentru cazuri de alarmă. Noi anul trecut am găzduit o recepție cu ocazia zilei Armatei, o recepție cu ocazia Zilei Naționale a României, dar întotdeauna am aranjat în oglindă cu sala de recepție, am aranjat la adăpostul hotelului, la adăpostul antierian al hotelului care au găzduit aceste evenimente, o sală în oglindă, pentru ca în caz de alarmă, să putem să coborâm cu toți invitații - 200 în cazul Zilei Armatei, 350 în cadrul Zilei Naționale, să coborâm și să continuăm activitățile la adăpost antiaerian. Aș zice că pentru membrii colectivului acestei ambasade, prima provocare majoră este să gestionez nopțile, pentru că într-adevăr, alarmele antiaeriene pe timp de noapte sunt foarte frecvente.
Mari-Jeanne Ion: Am văzut pe pielea noastră azi-noapte și acum două nopți.
Alexandru Victor Micula: Și evident că noi trebuie să gestionăm aceste alarme. Coborâm la adăpost, dar a doua zi trebuie să fim în măsură să ne desfășurăm activitatea la ambasadă.
Mari-Jeanne Ion: Iată-ne pe amândoi în interviu la această oră, după ce azi noapte a fost alarmă până la ora 2:30.
Alexandru Victor Micula: Până la 2:30.
Mari-Jeanne Ion: 10 drone, dacă nu mai mult survolând.
Alexandru Victor Micula: Mai multe. Au fost cinci ore continuu de alarmă și după primele săptămâni aici fiecare își desfășoară o proprie rutină pentru a gestiona aceste nopți, dar ne descurcăm și încercăm să ne facem treaba la birou și în relația cu partenerii de aici cât mai serios posibil, cât mai profesionist posibil.
Măsuri de securitate la Kiev, în contextul vizitei mai multor oficiali europeni de rang înalt
Mari-Jeanne Ion: Se apropie ziua de 24 februarie, ziua în care se marchează începutul acestei invazii, că războiul în Ucraina a început mai demult, dar invazia rusă pe scară largă a început în februarie, acum trei ani. Vă așteptați la condiții de securitate mai speciale în jurul acestei date? S-au anunțat deja că vin oficiali europeni aici. Vine președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European. Premierul Spania a anunțat că vine. Cu siguranță vor fi și alte personalități care se vor afla aici.
Alexandru Victor Micula: Da, în mod sigur pe data de 24, numărul de demnitari străini care se vor afla fizic la Kiev va fi mare și vor fi condiții de de securitate sporită în perioada respectivă. Se vor da mai multe detalii pe măsură ce aceste evenimente se vor încheia. Pe lângă întâlnirile, diversele formate la care participă demnitari străini care călătoresc la Kiev, săptămâna viitoare, se desfășoară și câteva conferințe organizate de organizații non-guvernamentale, cu care, la rândul lor, aduc la Kiev o serie de invitați de anvergură. Așa că vor fi într-adevăr condiții de securitate sporite. Pentru că Kievul va fi un punct de atracție din punct de vedere al discuțiilor politice lunea viitoare.
Alexandru Victor Micula: România s-a manifestat foarte clar și și-a arătat solidaritatea cu Ucraina
Mari-Jeanne Ion: Kievul este locul în care să fii, în ciuda condițiilor. Voiam să vă întreb despre relațiile dintre România și Ucraina în perioada asta. Multe lucruri publicul din România poate că nu știe, pentru că sunt foarte multe lucruri pe care nu le putem spune. Sunt condiții de război și așa se întâmplă în astfel de condiții. Însă am văzut, de pildă, că prima vizită externă a noului ministru de Externe ucrainean, domnul Andrii Sîbiha, a fost la București. Am văzut că în multiple rânduri, președintele Zelenski a mulțumit României. Repet, comunicarea este destul de limitată. În general, asta e situația, dar știm, de pildă, despre discuțiile cu donarea sistemului Patriot care s-au finalizat cu bine. Cum se simt relațiile dintre țările noastre de aici, de la Kiev? Sunteți într-un punct foarte fierbinte și sunteți omul României în Ucraina.
Alexandru Victor Micula: Este o întrebare care nu poate fi răspunsă exaustiv, pentru că ar fi foarte, foarte multe lucruri de spus. Politic, România s-a manifestat foarte clar și și-a arătat solidaritatea cu Ucraina. A subliniat nevoia de a recunoaște independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Am condamnat ferm agresiunea rusă. Colaborăm împreună cu mai multe state din Uniunea Europeană în încercarea de accelerare a procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Lucrăm cu Ucraina și cu mai mulți parteneri din cadrul NATO pentru a aduce relațiile dintre Ucraina și NATO mai aproape. Facem parte din grupul de inițiativă care a dus la crearea registrului de plângeri și de pagube aduse Ucrainei, care s-a înființat sub auspiciile Consiliului Europei și din grupul de lucru care lucrează la înființarea și dezvoltare a unui mecanism juridic internațional care să sancționeze persoanele că sunt vinovate pentru crima de agresiune.
Am încheiat anul trecut și un acord de cooperare în domeniul securității, iar din perspectiva cadrului juridic bilateral, numai anul trecut am avut câteva repere importante, precum ar fi intrarea în vigoare a acordului în baza căruia se construiește podul de peste Tisa, care leagă Sighetu Marmației de Fântână Albă și acordul prin care hotărâm înființarea unui nou punct de trecere a frontierei acolo.
Din punct de vedere al sprijinului militar, vorbeați despre avioanele F-16, despre sistemul Patriot și putem să vorbim și despre eforturile pe care România, împreună cu Bulgaria și Turcia, le face pentru a demina partea vestică a Mării Negre, astfel încât să putem să asigurăm libertatea de navigație și navigarea în condiții de siguranță pe zona respectivă. Evident că pe parcursul timpului s-a mai vorbit și despre alte programe de pregătire. S-a vorbit chiar și public despre aceste programe.
Mari-Jeanne Ion: Cum ar fi programul de pregătire a piloților ucraineni pentru F-16 în România.
„Am investit major pentru ca să derulăm capacitatea de transport pe coridoarele solidarității”
Alexandru Victor Micula: Exact. Ăsta este unul dintre programele desfășurare, dar avem și Centrul de Excelență pentru Infanteria marină de la Constanța, care iar funcționează și a devenit un punct de referință în în relația noastră bilaterală.
În zona operării economice, aș împărți această cooperare pe câteva sub-domenii. În principal ne-am concentrat efortul pentru a dezvolta infrastructura în zona de frontieră. Și anume asta înseamnă modernizare a unor puncte de control al trecerii frontierei existente și construirea unor noi puncte de trecere a frontierei, cum este cel despre care v-am povestit, cel de la Sighetu Marmației. În același timp, am investit major pentru ca să derulăm capacitatea de transport pe coridoarele solidarității, fie că vorbim despre Dunăre, cale ferată.
Mari-Jeanne Ion: Discuția despre grâne.
„Reorientarea Ucrainei către parteneri din Uniunea Europeană este o decizie strategică”
Alexandru Victor Micula: Nu numai grâne. Este vorba despre a dezvolta o o infrastructură care să permită dezvoltarea civilizată a comerțului bilateral, astfel încât să se genereze locuri de muncă atât în Ucraina, cât și în România. Deci, apreciem că reorientarea Ucrainei către parteneri din Uniunea Europeană este o decizie strategică care va avea efecte pe termen scurt, mediu și lung și prin investițiile pe care le facem în această infrastructură, noi generăm condițiile necesare pentru ca inclusiv companii românești și zonele din vecinătatea Ucrainei să poată să beneficieze de această intensificare a schimburilor comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană
Mari-Jeanne Ion: Creează o plasă de siguranță.
„Războiul acesta i-a făcut pe mulți români să să realizeze că, de fapt, ucrainenii și rușii nu sunt același popor”
Alexandru Victor Micula: Una este să te dezvolți, pe 180 de grade și alta e să te dezvolți pe 360 de grade. Dar avem și zona energetică, fie că vorbim despre exporturile românești pentru a stabiliza sistemul energetic ucrainean, fie că vorbim despre creșterea capacității de interconectare și de export și import de energie, că e energie electrică, că e vorba de gaz și evident că aici colaborăm îndeaproape și cu Republica Moldova, pentru că avem foarte multe domenii unde dezvoltarea infrastructurii are o logică doar dacă o faci trilateral, pe căi ferate și pe energie. Aici este clar că trebuie să lucrăm împreună, dar sunt foarte multe alte șantiere bilaterale pe care putem lucra. Relații în domeniul cultural, pentru că noi continuăm să fim un mister reciproc. România, un mister pentru ucraineni. Ucrainenii sunt mister pentru români și aici trebuie lucrat mai mult.
Războiul acesta i-a făcut pe mulți români să să realizeze că, de fapt, ucrainenii și rușii nu sunt același popor. Sunt două națiuni diferite, dar că ucrainenii au fost supuși, așa cum a fost supuși și noi în diverse perioade ale istoriei noastre, unui proces de negare a proprie identității.
Mari-Jeanne Ion: Rusificare, să-i zicem. Întrebarea cu privire la energie era oarecum specifică. Ați menționat-o un pic mai devreme, pentru că în ultima perioadă am văzut că s-au înmulțit atacurile asupra infrastructurii energetice, atacurile rusești și sunt orașe întregi care au rămas fără lumină, căldură, necesitățile de bază. România e cumva prezentă în discuțiile astea. Sunt absolut convinsă că Ucraina cere ajutor.
Alexandru Victor Micula: Lucrăm foarte îndeaproape cu cu partea ucraineană și cu Moldova în acest domeniu. De altfel, toate reuniunile trilaterale ale miniștrilor de Externe, care au avut loc începând cu 2022 și până în prezent, au avut și o componentă legată de energie și de infrastructură, fie că vorbim despre reuniunea de la Odesa din 2022, reuniunea de la Chișinău de anul trecut și viitoarea reuniune care va avea loc în perioada imediată aici, în Ucraina.
Toate aceste întâlniri trilaterale au avut la masa negocierilor nu numai miniștri de Externe, ci și reprezentanți ai ministerelor Energiei și asta are de-a face și cu discutarea și rezolvarea împreună a unor necesități imediate, precum ar fi cea de a încerca să ajutăm Ucraina să repare mai repede și să-și echilibreze sistemul energetic după fiecare atac rusesc, precum și dezvoltarea pe termen mediu și lung a infrastructurilor noastre, astfel încât să putem să oferim reziliență secțiunilor noastre energetice și pentru după război, să putem ca această infrastructură să genereze condiții pentru dezvoltarea industriei din cele trei țări.
Deci cred că este unul dintre domeniile în care colaborarea noastră trilaterală a căpătat valențe strategice la nivel european și sunt foarte multe lucruri care s-au făcut. Până în momentul de față, aș zice că în mare măsură impactul, deși existent, limitat, al atacurilor rusești se datorează și bunei colaborări cu Republica Moldova, cu România în acest domeniu.
„România joacă un rol foarte important în demersurile diplomatice. Ne dorim ca acest război să înceteze, dar nu printr-o capitulare a Ucrainei, ci printr-o prin identificare a unei soluții care să respecte deplin dreptul internațional”
Mari-Jeanne Ion: În contextul discuțiilor pentru încetarea focului, am văzut o pleiadă de declarații (…) ping-pong al declarațiilor am văzut. Ieri a fost trimisul președintelui Donald Trump, generalul în retragere Keith Kellogg a fost aici ieri și alaltăieri. Au discutat și pe parte militară și pe parte de intelligence, ieri cu președintele Zelenski. Deci, e o forfotă în sensul ăsta, România își asumă vreun rol de mediere în toate aceste discuții? Știm cu toții că inclusiv discuțiile diplomatice, pe diverse canale, nu doar pe cele care sunt vizibile, există în astfel de situații.
Alexandru Victor Micula: Da, România joacă un rol foarte important în demersurile diplomatice pe care atât noi, cât și alți parteneri le întreprind pentru a ajunge la un acord de pace just, care să respecte dreptul internațional. Pentru că doar un astfel de acord de pace este în interesul României. Atunci când România acționează în acest domeniu, întotdeauna pune pe primul loc interesele de securitate ale României și bunăstarea cetățenilor români. Și în acest context, demersurile pe care le facem bilateral și multilateral, pentru a încerca să facilităm ajungerea la o soluție care să fie justă și care să respecte dreptul internațional.
Vă confirm că suntem implicați și că ne dorim ca acest război să înceteze, dar nu printr-o capitulare a Ucrainei, ci printr-o prin identificare a unei soluții care să respecte deplin dreptul internațional.
„Justă înseamnă o pace care să nu premieze agresorul”
Mari-Jeanne Ion: Voiam să vă rog să explicăm această sintagmă - cu o soluție justă, pentru că am auzit-o și de la ministrul de Externe Sîbiha și de la mai mulți oficiali europeni. Iată că o folosiți. Justă înseamnă nu capitulare și nu cu cedare de teritorii. Ce înseamnă justă? Cu obligația celor vinovați de a răspunde pentru ceea ce au făcut? Cu folosirea acestor bani care au fost cumva opriți Rusiei, activele înghețate ale Rusiei, pentru a acorda ajutor Ucrainei? Ce înseamnă justă? E un cuvânt ușor misterios în toată discuția de zilele acestea.
Alexandru Victor Micula: Justă înseamnă o pace care să nu premieze agresorul, să nu premieze pe cel care încalcă dreptul internațional. Și acuma, cum croiești structura acordului sau instrumentului prin care aduci pacea, trebuie să țină cont de acest principiu.
Ce demersuri diplomatice face România pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei
Mari-Jeanne Ion: Ați vorbit mai devreme despre multiple modalități de a dezvolta colaborarea între România și Ucraina, în domeniul energetic, comerț și multe, multe alte domenii. Este o discuție care are legătură mai ales cu perioada de după ce se va calma situația. Aici, zic calma, pentru că o pace în viitorul foarte apropiat poate că nu vom vedea. Vom vedea cel mai probabil o încetare a focului. Dar este foarte clar că această țară are nevoie de reconstrucție și este foarte clar că noi având o graniță atât de lungă cu Ucraina și fiind aliați ai Ucrainei, încât de la bun început, ar trebui să fim implicați în procesul ăsta. S-a vorbit despre necesitatea ca în România să se creeze un hub pentru așa ceva și observând eu, ca jurnalist, fenomenul, vă zic sincer că văd în asta un proiect de țară. În orice criză este oportunitate. Poate că este cinică această formulare, dar de data asta cred că toate țările implicate, inclusiv Ucraina, pot găsi o oportunitate în această situație.
Alexandru Victor Micula: Procesul de reconstrucție este foarte important, dar el a început deja. Procesul de reconstrucție în Ucraina a început în 2022. Principalele lucrări de reconstrucție au fost realizate în acele regiuni ale Ucrainei care au fost ocupate temporar în 2022 și care au fost eliberate. Ai foarte multe obiective de infrastructură care au fost reconstruite în regiunea Jitomir, în regiunea Kiev, chiar și în zona Cernihiv, Nikolaev, de exemplu.
Mari-Jeanne Ion: Bucea, exemplu celebru care și acolo.
Alexandru Victor Micula: Podul de la Irpin. Sunt foarte multe obiective care deja au fost reconstruite și au fost redate publicului. Dar România și-a concentrat eforturile în această perioadă 2022 până în prezent asupra dezvoltării acestei infrastructuri de la graniță. De ce? Pentru că s-a considerat că principala modalitate prin care România, care este țara Uniunii Europene, care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Dacă ne gândim că orice coridor care intră din Ucraina în Republica Moldova pentru a intra în Uniunea Europeană, trebuie să intre tot prin România. S-a considerat că dezvoltarea infrastructurii noastre la granița cu Ucraina este o contribuție concretă a României pentru a da mai mult oxigen economiei ucrainene și astfel să contribuie la redinamizarea economiei ucrainene și la procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Acum este foarte important ca în în această perioadă, mediul de afaceri din România să indice structurilor guvernamentale românești, inclusiv Ministerul de Externe, care sunt domeniile care prezintă interes în contextul procesului de reconstrucție, pentru mediul de afaceri din România, astfel încât Ambasada, Ministerul de Externe să propună implicarea României tocmai în acele domenii de interes și să putem să construim o relație de cooperare care să contribuie la reconstrucția Ucrainei, la întâlnirea economiei Ucrainei, în același timp cu generarea de locuri de muncă în România, pentru aceste companii românești care se implică în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Deci să putem să dezvoltăm niște formule de cooperare care să aducă beneficii concrete și pentru Ucraina, și pentru România și pentru asta este foarte important ca mediul de afaceri din România să ne indice care sunt prioritățile. Altfel există riscul ca între planificarea politică și implementarea în teren să existe o decuplare.
„România are deja o tradiție de colaborare directă cu Ucraina”
Mari-Jeanne Ion: Toate lucrurile astea bineînțeles că se întâmplă sub umbrela Uniunii Europene.
Alexandru Victor Micula: Există o platformă construită de donatori internaționali, Uniunea Europeană și G7, noi fiind implicați în dezvoltare acestei platforme, este o platformă pe care se publică proiectele de reconstrucție și donatorii internaționali și le asumă. După aceea tot pe aceeași platformă poți să urmărești în gradul de implementare și finalizare a proiectului respectiv. România este implicată în acest proiect, dar în același timp, România are deja o tradiție de colaborare directă cu Ucraina și cu anumite regiuni din Ucraina.
Și atunci putem să dezvoltăm și câteva proiecte de colaborare bilaterală cu parteneri din Ucraina, mai ales în condițiile în care relația cu anumite municipalități din Ucraina este facilitată și de existența unui număr mare de vorbitori de români în zona respectivă. Și atunci putem să introducem și această componentă în matricea care va fi folosită pentru a analiza acele proiecte pe care România și le poate asuma.
„Pentru noi este important ca Ucraina să fie o țară care să trăiască în pace”
Mari-Jeanne Ion: Sunteți un diplomat cu experiență. Ați observat dinamica relațiilor zonale și internaționale de multă vreme, nu doar din Ucraina și vreau să vă întreb la final, cum vedeți viitorul acestei părți din Europa? Cu elemente ca România, Ucraina, Polonia, Ungaria puțin mai încolo, cu poziția ei specială, este o zonă în care, de pildă, americanii au interese punctuale și, evident, o zonă expusă direct presiunilor din partea Rusiei.
Alexandru Victor Micula: Contextul geopolitic este foarte complicat. Nu vă spun că lucrurile arată foarte bine și ca diplomați, urmărim întotdeauna cu mare atenție tot ceea ce se întâmplă pe mapamond, încercăm să evaluăm riscurile și oportunitățile pe care le aduc anumite evoluții pe plan internațional. Dar întotdeauna este important ca deși urmărești ce se întâmplă în alte zone, să fii foarte convins în legătură cu propriile priorități. Deși este important să știm ce se întâmplă pe alte continente și este important să evaluăm care sunt intențiile unor puteri care încearcă să se insinueze în zona în care trăim noi, principala prioritate este să știm noi ce ne dorim, pentru că dacă știm ce ne dorim, atunci putem să construim în continuare cu parteneri europeni și transatlantici, astfel încât prioritățile noastre să fie atinse.
Pentru noi este important ca Ucraina să fie o țară care să trăiască în pace, care să-și atingă potențialul de dezvoltare socială și economică, pentru că asta generează un impact pozitiv și asupra românului obișnuit. Există elemente care ne leagă, sunt mai puțin cunoscute, poate în România, dar avem capitole din istorie comună, am trecut prin încercări asemănătoare, am fost și unii și alții vizați de Moscova. N-a fost neapărat în în beneficiul nostru atenția pe care ne-a acordat-o Moscova.
Există foarte mulți vorbitori de română pe aceste meleaguri și este important ca ei să poată să se dezvolte în pace, într-o țară care se apropie și devine membru al Uniunii Europene și care să le ofere garanțiile necesare pentru dezvoltarea lor individuală. Colaborăm în contextul procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Colaborăm și în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale. În ultimii ani am asistat la îmbunătățiri ale cadrului legal și instituțional care are menirea de a proteja drepturile persoanelor ce aparțin minorităților naționale. Nu toate problemele sunt rezolvate, dar procesele pe care le-am urmărit în ultimii ani sunt pozitive. Există decizii importante, precum cea din 2023 cu privire la consemnarea inexistenței din limbii moldovenești. Procesul de implementare a acelei decizii continuă.
Mari-Jeanne Ion: Acum a ajuns în Parlamentul lor și trebuie aprobată.
Alexandru Victor Micula: Sunt mai multe. Este o o decizie care presupune înlocuirea referirii la limba modomnesc în absolut toate documentele din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește actualizarea legii prin care s-a ratificat carta limbilor. Există foarte multe alte domenii programe școlare, proceduri locale, dreptul de a folosi limba în administrație publică. Deci, procesul de implementare se desfășoară în parametri pe care și i-a angajat Guvernul ucrainean în anul 2023. Pentru unii actori din România, procesul este prea lent, pentru alții este mai rapid decât să așteptau. Există anumite instituții din România care n-au reușit să țină pasul cu ritmul de implementare și e nevoie de o mobilizare adițională pentru ca să putem să răspundem la solicitările de sprijin pe care le primim, în contextul înlocuirii limbii moldovenești cu limba română. Este important să facem tot ce depinde de noi ca să putem să venim în sprijinul lor. Au nevoie mare ca România să fie alături de comunitatea românească.
