Cunoscută drept un fenomen în ceea ce privește digitalizarea, Estonia este un exemplu inclusiv pentru România. Estonia este singura țară din lume în care 99% dintre serviciile publice sunt disponibile online non-stop.
Țara baltică are reprezentanți de seamă în aceste zile la București, în cadrul celei mai mari conferințe de telecomunicații din lume. Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, crede că putem ajunge la nivelul Estoniei în zece ani.
Prezentă la București pentru conferința ITU, prima femeie președinte din istoria Estoniei, Kersti Kaljulaid, a explicat pentru Euronews în ce perioadă a fost implementat sistemul din țara baltică și cum funcționează acesta.
"Infrastructura pentru semnătura digitală, care înseamnă un id digital ce ne permite să semnăm online documente, să ne autentificăm și să criptăm informațiile, atât. Fără elemente specifice, de natură cosmică, doar un lucru simplu, un pașaport digital.
Tehnologia nu a fost dezvoltată în Estonia, dar ne-am adaptat repede. Am început să ne obișnuim la finalul secolului trecut și ne-a luat cam 7-8 ani până când am putut spune că societatea noastră a renunțat la serviciile publice fizice în detrimentul celor digitale.
Întotdeauna suntem pregătiți să spunem sectorului privat: Veniți, vă rugăm, cu propunerile voastre, și vom vedea unde trebbuie să ne adaptăm pentru ca acel serviciu să poată fi integrat în ecosistemul estonian", a spus Kersti Kaljulaid, fost președinte al Estoniei.
Căsătoria și divorțul încă nu au fost digitalizate
În Estonia, singurele activități publice care nu se pot realiza online sunt căsătoria, divorțul și tranzacțiile imobiliare. Ministrul Cercetării și Digitalizării crede că România va putea avea servicii ca în Estonia în zece ani. Și chiar dacă momentan nu scăpăm de dosarul cu șină, Sebastian Burduja promite că, din vara anului viitor, vom putea solicita servicii publice sau acte online, doar printr-o simplă recunoaștere facială.
"Noi acum suntem într-un stadiu destul de incipient, primul pas în procesul ăsta și anume identitatea noastra digitală în raport cu statul nu este inca rezolvată, avem un proiect european in implementare, în mod normal până la finalul anului vom avea o versiune demo și până în vara viitoare vom avea un modul cu recunoaștere facială și la fel de ușor cum acum ne autoidentificăm cu o bancă așa ne putem identifica ușor și sigur cu statul român și atunci vom putea solicita servicii publice online, cazier judiciar, înmatricularea unui autovehicul, înregistrarea unui eveniment de viață, o naștere, o căsătorie", spune ministrul Sebastian Burduja.
Republica Moldova a început deja procesul de digitalizare
La rândul său, Sabin Sărmaș, organizator al evenimentului ITU, dă exemplul Republicii Moldova, țară care a început procesul de digitalizare mult mai devreme decât noi.
"Vestea bună e că avem legea interoperabilitate, care ne va ajuta să schimbăm datele între instituții, să nu mai punem oamenii să stea la cozi, nimeni nu vrea să stea la coadă, nici măcar o oră.
Și noi avem o mare șansă: frații și vecinii noștri moldoveni ne pot pune la dispoziție o soluție de interoperabilitate, cel puțin la fel de bună precum cea estoniană, care merge extraordinar de bine și care se potrivește foarte bine cu arhitectura instituțională din Ro. Dacă noi decidem să folosim acea soluție de interoperabilitate, putem tăia milioane de ore de stat la cozi în mai puțin de un an și jumătate", a declrat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT&C din cadrul Camerei Deputaților
Un raport al Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii, publicat la București, arată că 5,3 miliarde de oameni, adică două treimi din populația lumii, vor folosi Internetul până la finalul acestui an.
