Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut Norvegiei, devenită acum cel mai mare furnizor de gaze din Europa, să îşi consolideze acţiunea pentru a combate creşterea preţurilor la gaze ca urmare a războiului din Ucraina, transmite AFP, citată de Agerpres.
Într-o discuţie telefonică cu prim-ministrul Jonas Gahr Store, preşedintele Macron „a salutat eforturile Norvegiei de a-şi creşte exporturile şi de a contribui astfel la reducerea dependenţei Europei de hidrocarburile ruseşti”, a precizat Palatul Elysée.
„El a solicitat Norvegiei să continue şi să îşi consolideze acţiunea pentru a lupta împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa”, a mai indicat preşedinţia franceză.
Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei
Ca urmare a reducerii livrărilor de gaze de către Moscova ca represalii la sancţiunile europene în urma ofensivei ruse în Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze al Europei, de care este conectată printr-o vastă reţea de conducte.
Norvegia produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Confruntate cu creşterea preţurilor, mai multe state europene, printre care Italia, pledează pentru o plafonare a preţului la gazele achiziţionate nu doar din Rusia, ci şi din alte ţări producătoare precum Norvegia.
Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre „ce face Norvegia pentru a asigura alimentarea cu gaz a platformei continentale norvegiene în lumina evenimentelor din Marea Baltică”, a informat biroul premierului norvegian.
Sabotarea gazoductelor Nord Stream
După presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream, Norvegia a anunţat miercuri o întărire a securităţii instalaţiilor sale de petrol şi gaze, considerate o potenţială ţintă.
„Discuţia s-a concentrat şi pe organizarea la Praga, pe 6 octombrie, a primei reuniuni a Comunităţii politice europene (CPE)”, a precizat preşedinţia franceză.
CPE, un proiect iniţiat în mai de preşedintele Emmanuel Macron, urmăreşte să permită un dialog interguvernamental regulat - întâlniri la nivelul liderilor, o dată sau de două ori pe an - între statele membre ale Uniunii Europene şi ţările care aspiră sau nu să adere la UE, precum Ucraina, Regatul Unit, Turcia şi Norvegia.
