Guvernul elveţian a spus încă o dată nu unei transferări de arme destinate Ucrainei, de data aceasta vechi tancuri Leopard 1 aparţinând Ruag, grupul de apărare publică, notează AFP.
Consiliul Federal a ajuns la concluzia că vânzarea celor 96 de tancuri "nu este posibilă pe baza dreptului în vigoare", potrivit unui comunicat al guvernului federal.
"O astfel de vânzare ar fi în special în contradicţie cu legea privind materialul de război şi ar antrena o schimbare a politicii de neutralitate a Elveţiei", au fost de părere cei şapte membri ai Consiliului Federal.
Această lege, pe care Consiliul Federal o interpretează strict, interzice exportul sau reexportul de material de război către o ţară aflată în conflict.
În 2016, Ruag, o companie deţinută în totalitate de Confederaţia Elveţiană, a cumpărat 96 de tancuri Leopard 1 A5 uzate şi neoperaţionale de la o agenţie a Ministerului italian al Apărării.
Iniţial, grupul de armament a intenţionat să recondiţioneze pentru posibili cumpărători sau să vândă ca piese de schimb aceste tancuri care se află încă în Italia.
Cu toate acestea, invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi oportunităţi, iar autorităţile ucrainene cer insistent tancuri de luptă.
Cu finanţare olandeză, Ruag urma să livreze tancurile producătorului lor german, care, la rândul său, le-ar readuce în stare de funcţionare, pentru ca apoi să poată sprijini forţele armate ucrainene în eforturile lor de a relua teritoriile ocupate de ruşi.
Decizia guvernului federal vine fără mare surpriză chiar dacă sunt în desfăşurare o serie de discuţii în special în parlament pentru a încerca să se relaxeze puţin principiul neutralităţii, unul dintre fundamentele filosofiei politice şi diplomaţiei elveţiene.
Parlamentul propune o reformă a legislaţiei care ar permite reexportul de material de război spre o ţară aflată în război dacă aceasta este folosit în dreptul la autoapărare, în cazul în care Consiliul de Securitate al ONU sau o majoritate de două treimi din Adunarea Generală a Naţiunilor Unite sancţionează încălcarea dreptului internaţional, iar ţările cumpărătoare semnează o declaraţie de nereexport. Aceasta din urmă ar putea fi limitată la 5 ani, mai scrie AFP.
