Elena Mateescu, directoarea ANM, a vorbit la Euronews România despre codul roșu de caniculă care a acaparat întreaga țară, extins pentru prima dată timp de cinci zile la rând, dar și despre efectul insulei de căldură urbană.
Cel mai lung cod roșu de caniculă din România. Pentru prima dată, ANM a emis cod roșu timp de cinci zile la rând
Marți, 16 iulie, a fost cea mai caldă zi din această vară, a spus directoarea ANM.
Elena Mateescu, directoarea ANM: „Șapte zile, din 10 iulie și până astăzi, în fiecare zi, am înregistrat recorduri ale temperaturilor maxime zilnice, dar și ale minimelor zilnice. (...). Mâine (n.r. miercuri) finalizăm acest episod (n.r. de cod roșu de caniculă) - cel mai lung, ca durată, cel mai intens, persistent, dar și cel mai extins ca arie teritorială. Pentru prima dată, ANM a emis un cod roșu pentru cinci zile consecutive și pe o arie atât de extinsă la nivelul țării noastre (...) Chiar dacă vor mai scădea temperaturile, ele vor caracteriza în continuare o vreme caniculară (...), astăzi am avut deja manifestări specifice de instabilitate, a fost în vigoare un cod galben pentru zone din partea de nord-vest, sud-est a țării, mâine (miercuri n.r.) cu siguranță vom vorbi din nou de averse torențiale, vijelii, izolat, căderi de grindină (...)”.
Recordul de căldură al lunii iulie a fost înregistrat la Calafat în 2007 - 44,3 grade Celsius.
Elena Mateescu, directoarea ANM: „Maxima absolută lunară rămâne valoarea de 44,5 grade Celsius, în 10 august 1951, la Ion Sion, județul Brăila”.
Deși astfel de temperaturi extrem de ridicate s-au mai înregistrat în trecut, există o diferență comparativ cu ceea se întâmplă în prezent, a precizat Elena Mateescu.
„Acum, durata cea mai mare a intervalului de cinci zile consecutive, cu valori care la București, de pildă, au atins și depășit 40 de grade Celsius... Nu am mai avut în istoria măsurătorilor meteorologice un astfel de interval.
În plus, efectul insulei de căldură în marile capitale, chiar și europene, sau în capitala țării noastre, București, sau în marile orașe din România, se resimte foarte mult și vorbim de temperaturile resimțite, care, în acest interval, au atins valori de 40-45 de grade Celsius. Nu în ultimul rând, indicele de disconfort termic este unul ridicat, peste 80 de unități, 84-85 au înregistrat astăzi, cumulând această căldură de lungă durată și pe parcursul zilei, și pe parcursul nopții. Practic, aerul devine irespirabil”, a mai adăugat Elena Mateescu de la conducerea Administrației Naționale de Meteorologie.
Efectul insulei de căldură urbană
Șefa ANM: „2023 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră, nu excludem ca 2024 să înregistreze un nou record”
De regulă, în anii trecuți, aerul se răcorea după o ploaie de vară. Acum de ce nu mai simțim la fel?
Elena Mateescu, directoarea ANM: „Este exact efectul insulei de căldură urbană. Temperatura resimțită, indicele de dinconfort termic, care, în marile aglomerări urbane, determină aer irespirabil, după o ploaie - chiar dacă a durat 10-15 minute și au căzut 15-25 litri/metru pătrat măsurabili la stațiile meteorologice, asfaltul încins... Cu siguranță, aerul, după o astfel de ploaie, devine într-adevăr mai greu de respirat și de suportat pentru că deja, de o săptămână, în fiecare zi noi vorbim de recorduri - fie ale maximelor diurne, fie ale minimelor nocturne”.
„Semnalul este că până la sfârșitul lunii lui cuptor, în fiecare săptămână cu siguranță vom vorbi în continuare de o frecvență mai mare a zilelor caniculare. (...) 2023 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră, nu excludem ca 2024 să înregistreze un nou record”, a mai precizat șefa ANM.
