Parchetul General investighează cazul a cel puțin 12.000 de copii, astăzi adulți, racolați de Securitate în vremea comunismului. Dosarul a fost deschis la solicitarea CNSAS care continuă să trimită liste cu elevi care ar fi făcut poliție politică. Scopul anchetei este, însă, să fie trași la răspundere cei care i-au racolat pe copii. Miile de elevi și studenți sunt considerate doar victime în acest dosar. Investigația a început în 2021, la peste 30 de ani de la Revoluție și este pentru prima oară când un procuror militar vorbește despre această anchetă sensibilă care ar viza și persoane cu funcții în statul român.
General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare: Anume, s-a constatat că începând din 1979 și până în 1989, un număr de aproximativ 12.000 - 13.000 de copii au fost racolați la nivelul întregii țări, aceștia având la vremea respectivă vârste cuprinse între 12 și 16 ani, racolați, deși sub umbrela Securității Naționale, racolați, de fapt, pentru a face prin intermediul lor poliție politică.
Euronews România: De ce abia acum?
General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare: Pentru că doar acum ne-au sesizat cei de la CNSAS. Am mers pe ideea că singura infracțiune care ne mai permite să facem cercetări după 40 de ani este această crimă împotriva umanității cu provocarea de vătămări psihice, considerând că acei copii fără discernământ puși în situația să își toarne părinții, profesorii, au suferit o traumă. Foarte mulți copii racolați în vremea respectivă acum sunt Lt.Col, tot felul de grade, pentru că au continuat să lucreze în sistem, alții nu, în sistemul fostei Securități și actualul SRI.
Euronews România: Ce sens are acest dosar? Spuneți că acei copii nu ar fi avut discernământ, pot ei răspunde penal astăzi?
General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare: Copiii sunt victime în dosar. Acum, acesta e un dosar foarte sensibil, gândiți-vă că ei au semnat cu DSS (n.r. Direcția Securității Statului) când nu aveau discernământ. Bun. O parte a continuat și după să fie, că de aceea vă spun că sunt unii cu grade militare, în prezent.
Euronews România: Puteai să nu? Puteai să scapi de Securitate?
General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare: Unii, odată cu atingerea vârstei majoratului, și după aceea, când s-au dezvoltat ca persoane nu au mai continuat. De aceea, pentru ei este o situație deosebit de delicată, pentru că au venit unii și au spus ”domnule, nu mă interesează, nu am mai făcut nimic după aceea, însă nu aș dori să se afle în zilele noastre, că, uite, în copilărie, cândva, când eram un adolescent, am semnat așa ceva”, pentru că știm, societatea poate fi crudă față de asta, pe nedrept.
Euronews România: Dacă nu există vreo modalitate ca aceste persoane să răspundă penal, astăzi care este rolul acestui dosar? Un instrument? Poate politic?
General magistrat Cătălin Ranco Pițu, fost șef Secția Parchetelor Militare: Cei care au continuat colaborarea au făcut-o respectând regulile de atunci, nimic nu te-a împiedicat să devii ofițer de securitate, nu era o infracțiune, faptul de a fi continuat ca ofițer de informații nu reprezintă o infracțiune în sine. De aceea, zic că dosarul, în aparență, este fără finalitate pentru că cei care au dat ordin în anii respectivi de racolare au murit demult. În opinia mea, nu poți merge nici la cei care au racolat că era atunci permis de lege. Finalitate va avea, dar nu înseamnă că trebuie să însemne trimiterea în judecată. Dar starea, de fapt, trebuie să o conturezi pentru că starea de fapt înscrisă într-un dosar penal rămâne ca document juridic și realitate juridică și ca realitate istorică.
Dosarele copiilor racolați au plecat de la verificarea candidaților pentru alegeri
Dosarele copiilor care erau racolați pentru a deveni turnători la Securitate au fost descoperite de cercetătorii CNSAS atunci când au început să verifice dosarele candidaților pentru alegerile generale sau locale.
Germina Nagâț, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS): Situația trebuie înțeleasă ca fiind gravă și semnificativă pentru societate, pentru că am plecat de la verificarea candidaților în alegerile locale și generale și în ultimii 2-3 ani au fost din ce în ce mai multe cazuri pe ordinea de zi a Colegiului, persoane care au candidat local sau la parlamentare și care în perioada liceului, când erau minori, anterior vârstei de 18 ani, au fost recrutate.
A fost o acțiune de o ticăloșie îngrozitoare și un abuz asupra minorilor. Eu ca părinte o văd ca pe o corupere de minori în masă.
Euronews România: Ce informații dădea un elev de liceu, până la urmă?
Germina Nagâț: De toate. Să nu credeți că dacă e un puști nu are spirit de observație sau nu poate să spună lucruri benigne. Dimpotrivă. De cele mai multe ori nu se cenzurează.
El este recrutat în școală, într-o instituție, este adus la întâlnirea cu ofițerul de un cadru didactic.
Este un copil bun la învățătură, fără probleme la purtare, sociabil, care are un anturaj care prezintă interes pentru Securitate, nu orice copil. Dacă e singuratic și nu are contacte, nu face obiectul recrutării.
Refuz să cred că e o cauză pierdută pentru că factorii înalți de politică militară nu mai sunt în viață. Au fost mii de copii, unii dintre ei candidează, vor o funcție publică și noi nu știm unde îi încadrăm, cum îi judecăm.
CNSAS spune că lista cu copiii recrutați va crește, pentru că încă nu au fost analizate toate dosarele la nivel național.
