Groenlanda a ajuns în centrul unor dispute geopolitice și geoeconomice. Noul președinte ales al SUA, Donald Trump, vrea să instituie control american asupra insulei. De ce SUA, principala putere economică și militară a lumii, vrea un teritoriu care, în cea mai mare parte, este nepopulat și acoperit cu un strat imens de gheață?
Groenlanda, considerată esențială pentru securitatea SUA
Groenlanda, cu o populație ce depășește 56 mii de oameni, este absolut nesemnificativă din punct de vedere demografic. Însă importanța insulei crește exponențial dacă este privită prin prisma atuurilor geopolitice, a poziționării sale strategice într-o zonă ce devine tot mai importantă în arhitectura economică și de securitate a lumii.
Groenlanda este situată între SUA și Europa și este considerată esențială pentru securitatea Americii. Pentru Washington este de neconceput ca insula să fie controlată de o putere rivală.
Pe lângă avantajele de securitate, Groenlanda permite un control larg asupra rutei maritime nordice, care devine tot mai solicitată odată cu încălzirea globală. Transportul maritim pe această rută a crescut cu 34 la sută în ultimul deceniu, iar în prezent, coridorul arctic este controlat în mare parte de Rusia.
Ce resurse are Groenlanda
Insula are și resurse naturale imense. Are multe bogății ascunse în subteran, nu doar hidrocarburi, dar și pământuri rare și uraniu. Aceste rezerve minerale critice sunt esențiale atunci când este vorba de mașini electrice, turbine eoliene și alte tehnologii care să asigure tranziția către surse energetice ecologice.
În prezent, producția mondială de pământuri rare este dominată de China, țară implicată într-o competiție tot mai accentuată cu SUA pentru dominație economică și militară.
Ce alți președinți americani au mai vrut Groenlanda
Donald Trump nu este primul președinte american care își dorește Groenlanda. În 1867, când SUA au cumpărat peninsula Alaska de la Imperiul Rus, Washington a luat în calcul și achiziționarea insulei nordice.
Apoi, după Al Doilea Război Mondial, administrația lui Harry Truman a revenit la idee. SUA ar fi oferit atunci Danemarcei 100 de milioane de dolari, dar oferta a fost respinsă. Totuși, în 1951, în baza unui tratat de apărare, SUA au deschis o bază militară în nord-vestul insulei. Acesta este cel mai nordic avanpost al armatei americane.
