Liderii din Uniunea Europeană se întâlnesc miercuri, la Bruxelles, împreună cu șeful NATO și cu președintele Zelenski, pentru a discuta situația Ucrainei. Numai că la discuții nu participă și partea americană, cu toate că se știe că o eventuală soluție de pace nu poate fi realizată fără americani.
Însă întâlnirea este organizată în urma presiunilor președintelui ales al SUA, Donald Trump, care insistă ca țările europene să asigure respectarea unui eventual acord de pace, prin trimiterea de trupe în Ucraina, trupe care să mențină pacea. Recent, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina va fi principala sa prioritate în calitate de președinte.
Dar liderii europeni pot pune problema trimiterii de trupe de menținere a păcii în Ucraina doar în momentul în care războiul se va termina. Iar situația cea mai probabilă ar fi, din păcate, cea în care Rusia ar păstra anumite teritorii pe care le-a cucerit deja în acest război.
De ce UE negociază, fără SUA, soarta Ucrainei
În direct la Euronews, expertul în politică externă, Ștefan Popescu, a explicat cum poate fi interpretată această situație și ce ar urma să se întâmple.
Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Nu se pune problema trimiterii de trupe atât timp cât războiul continuă, ci numai după o etapă ulterioară, pentru a descuraja Rusia și pentru a menține pacea pe linia de demarcație care va fi stabilită la finalul negocierilor dintre Ucraina și Rusia. Este foarte important să spunem că, fără participarea SUA, este mai mult un deziderat al UE să fie luată în seamă în cadrul unor negocieri care se anunță a fi mai ales între SUA și Rusia, fără o participare europeană.
Rămâne de văzut dacă doar trimiterea de trupe europene este suficientă, pentru că numai Statele Unite ale Americii, cu potențialul militar și industrial uriaș, sunt luate în serios de ruși. Vedeți cât de mult contează în liniile de aprovizionare și logistică, unde europenii stau foarte rău. Prin urmare, numai americanii au o adevărată capacitate de descurajare față de Rusia. Fără americani pe flancul estic, nici francezii, nici germanii, nici britanicii nu cred că ar rămâne.
Deci cred că această întâlnire de acum este mai mult una în care europenii caută să se adune, să vină cu o poziție comună, pe care să o prezinte noii administrații de la Casa Albă, iar apoi noua administrație va decide dacă îi va asocia pe europeni, dacă va lua în considerare propunerile europene."
Negocierile de pace au început deja. Expert: „E începutul sfârșitului războiului”
Ștefan Popescu, analist de politică externă: „De fapt, tatonări, la nivel de experți, au loc deja în aceste momente, de săptămâni bune, între americani, ruși, ucraineni, la Doha și în Geneva. Prestigiosul săptămânal francez L'Express a publicat un articol pe tema acestor tatonări, la nivel de experți, pentru a se studia pozițiile fiecăruia, ceea ce poate ceda fiecare, ceea ce nu poate ceda, urmând ca, după 20 ianuarie, să vină o nouă administrație SUA, cu un suflu nou.
Donald Trump a avut formula lui celebră, că face pace în 24 de ore, dar este mai mult o figură de stil. Să nu uităm contextul în care a fost lansată, unul electoral. Ceea ce republicanii afirmă, sus și tare, că doresc, cu alte cuvinte, este că ceea ce rușii au ocupat să le rămână, în mare parte, cel puțin pentru moment. Nimeni nu va recunoaște.
Dar în orice caz, să se stabilească o linie de demarcație pe linia frontului, probabil cu o zonă-tampon, să se suspende, poate, pentru un anumit moment, aderarea Ucrainei la NATO, ceea ce nu va însemna că Ucraina controlată de Kiev nu va fi în orbita occidentală, ci va rămâne în orbita occidentală. Dar această viziune realistă este cerută inclusiv de ucraineni, atenție! Ați văzut și mesaje din partea ucrainenilor, care au o poziție foarte dificilă, Ucraina este o țară care nu poate duce un război la nesfârșit, populația suferă foarte mult și, din păcate, vor trebui luate anumite decizii foarte dure.
Dar ceea ce afirmă republicanii sus și tare, asta gândesc și democrații. Am putut să constat acest lucru la Washington, în mai multe discuții și cu democrați, și cu republicani. Toată lumea consideră că trebuie să se pună capăt acestui conflict, cel puțin pentru moment, pentru a salva ceea ce se mai poate salva. Ucraina a pierdut 10 milioane de locuitori, din 2022 și până acum, și are o situație demografică catastrofală. Și rușii pierd, dar una este să pleci de la 146 de milioane de locuitori și alta este să pleci de la 40 de milioane."
Medvedev spune că este posibilă apariția unor noi regiuni în cadrul Rusiei
Între timp, vin mesaje de la Moscova, care par îngrijorătoare, însă ele sunt doar propagandistice, așa cum au fost și până acum. Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, un apropiat al liderului de la Kremlin și vicepreședinte al Consiliului rus de Securitate, spune că este posibilă apariția, în viitorul apropiat, a unor noi regiuni în cadrul Federației Ruse. El a făcut, în context, o paralelă cu regiunile ocupate de armata rusă în sud-estul Ucrainei.
Medvedev a mai vorbit, în repetate rânduri, despre ocuparea sau dispariția Ucrainei, ca stat.
„Apropo, această experiență (n.r.: integrarea regiunilor ucrainene ocupate) ar putea fi solicitată și în continuare dacă în țara noastră vor apărea regiuni noi, foarte apropiate nouă. Or, acest lucru este posibil", a spus Medvedev, într-un discurs ținut la congresul partidului puterii, „Rusia Unită”.
Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Medvedev ridică miza, așa se întâmplă înaintea unor negocieri care vor începe oficial, cu o altă administrație. Atenție, administrația Biden, în ultimii doi ani, nu prea mai avea suflu, toată lumea știa că suntem într-un context pre-electoral, că președintele este uzat. Plus că ne aflam într-o situație de coabitare, cel puțin după alegerile de la jumătatea mandatului, când partidul republican a câștigat controlul Camerei Reprezentanților și ați văzut cu ce efecte, pentru că șase luni a fost blocată asistența pentru Ucraina.
Acum avem de-a face cu o altă administrație, cu ambele camere ale Congresului controlate de partidul președintelui de la Casa Albă, cu altă capacitate de acțiune pe plan extern. Această febrilitate de pe front este determinată tot mai mult de faptul că rușii nu vor putea să spună nu unei oferte americane, de așezare la masa negocierilor.
Până la 20 ianuarie, va contina războiul și vedeți că rușii ocupă, în medie, cam 25 de kilometri pătrați pe zi. Asta se întâmplă în Donbas, în acest moment. După 20 ianuarie, vor fi și anumite ajustări interne, numiri, după care cred că, în prima parte a anului, vom avea deja negocieri care nu vor dura o săptămână-două, adică vor dura poate câteva săptămâni sau luni.
Dar suntem la începutul sfârșitului actualului război. Asta nu înseamnă că se va termina cu provocarea rusă. Ați văzut ce se întâmplă în alegerile din România, ați văzut ce se întâmplă în Georgia. Noi avem noroc că suntem în NATO și UE și nu avem frontieră terestră directă cu ei, ci doar pe Marea Neagră. Rusia s-a perfecționat în acțiuni hibride și vom avea o Rusie foarte reactivă. În primăvară avem alegeri parlamentare în Republica Moldova și orice exercițiu electoral în lumea occidentală reprezintă un adevărat laborator pentru Rusia, pentru a-și perfecționa metodele în războiul hibrid."
