Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Oxford, a explicat la Euronews România de ce președintele rus, Vladimir Putin, a numit „război” invadarea Ucrainei, pentru prima dată după mai mult de 300 de zile de la izbucnirea conflictului.
Timp de zece luni, liderul de la Kremlin s-a referit la conflictul sângeros pe care l-a declanșat doar cu sintagma „operațiune militară specială”. De asemenea, în toată această perioadă, cuvântul „război” a fost interzis prin lege.
„Cred că Putin, în momentul de față, începe să își dea seama că speranțele sale de a încheia această aventură militară într-un interval relativ scurt s-au spulberat. S-au spulberat datorită factorilor pe care îi cunoaștem: rezistența ucraineană și unitatea Vestului. Putin le-a desconsiderat pe ambele”, a punctat Corneliu Bjola.
Folosirea cuvântului „război” „sugerează o recunoaștere a realității, dar cred că și o pregătire a populației pentru ce va urma în 2023. Narativa pe care o proiectează Kremlinul, în momentul de față, este că Rusia se află într-un război cu NATO, nu neapărat cu Ucraina. Din cauza aceasta este înfrântă, iar populația trebuie să se ralieze în jurul Mamei Rusia, așa cum preconizează Putin și să îl susțină mai departe”, a detaliat ideile propagandei ruse profesorul Bjola.
Vladimir Putin a declarat la Moscova după ce a participat la o reuniunea a Consilului de stat: ”Scopul nostru nu este să alimentam conflictul militar, ci, dimpotrivă, să punem capăt acestui război".
Cuvântul „război” care a răsunat din gura lui Putin a declanșat un val de revoltă în rândul rușilor care se opun războiului și care au fost acționați în justiție doar pentru că au contestat eufemismul aprobat de Kremlin.
Criticii președintelui spun că folosirea cuvântului "război" pentru a descrie conflictul din Ucraina este ilegală în Rusia din martie, când liderul rus a semnat o lege a cenzurii care transformă în infracțiune difuzarea de informații "false" despre invazie, cu o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare.
