Nutriționistul Lygia Alexandrescu a explicat, în direct la Euronews România, care sunt regulile pe care ar trebuie să le respectăm la masa de Paște în așa fel încât să ne bucurăm de preparatele tradiționale, inclusiv de pască și cozonac, fără să acumulăm kilograme în plus în perioada sărbătorilor. De asemenea, specialista în nutriție acreditată de Comitetul Internațional Olimpic a precizat că persoanele au ținut tot postul Paștelui sunt expuse unui risc mare de a face boli digestive și chiar de a ajunge la spital în cazul în care consumă multă carne în această perioadă.
”Este cel mai mare risc. În momentul în care s-a ținut post, s-au ținut cele 40 de zile de post de Paște, pus Săptămâna Mare, 49 de zile de post în total, reluarea dietei omnivore și cu proteine animale brusc și în cantitate mare ar însemna riscuri foarte mari de boală digestivă. Asta înseamnă afectare pancreatică și implicit ajungerea la camera de gardă, lucruri total nedorit”, a explicat Lygia Alexandrescu.
Pentru a preveni apariția problemelor de sănătate, nutriționistul recomandă să ”nu mâncăm tot odată” la masa de Paște, ci să consumăm preparatele cu moderație.
Ouăle roșii, consumate cu multe legume la micul dejun în prima zi de Paște
”În prima dimineață, oul roșu este vedeta micului dejun, asezonat cu multe legume. Avem ridichi, ceapă verde, un pic de muștar. Se poate adăuga o linguriță de ulei de măsline, un pic de avocado. Pâinea trebuie să fie și ea prezentă pentru că, pe lângă atâtea proteine animale, avem nevoie și de fibre care să-și mărească volumul și care să curețe cu mare eficiență colonul.
Pâinea cu semințe ar trebui evitată. Cât este de important să citim eticheta alimentelor
”Categoric e important ce fel de pâine și trebuie să ne uităm pe eticheta alimentară. În primul rând, dacă vorbim de pâine, se va cumpăra pâine care este împachetată. Trăim într-o perioadă cu foarte multă expunere la agenți patogeni și atunci a cumpăra o pâine care nu are ambalaj este o expunere suplimentară.
Vorbim despre eticheta alimentară. Să lăsăm ca lucrurile să fie simple. Să vedem că pe eticheta alimentară există făină. Trebuie să fie și altă, nu se poate să fie 100% secară, să fie 100% graham pentru că aia ar fi o mămăligă până la urmă.
Făină albă, făină integrală, graham, adică să avem fibre suficiente, un pic de secară, maximum 20%. Nu căutăm procente mari. Atenție la amelioratori! Atenție la coloranți și atunci când încercăm să vedem dacă este proaspătă, dacă o strângem, să revină la forma inițială imediat, în așa fel încât să ne dăm seama că acea pâine este bine dospită.
Cât mai puține semințe, mai ales dacă avem grijă de digestie și de cântar. A adăuga semințe - sigur, pâinea cu semințe este foarte gustoasă - însă aduce aport de lipide și de multe ori acea pâine poate să devină indigestă. Aduc calorii suplimentare, energie suplimentară care trebuie consumată”, a explicat Lygia Alexandrescu, în direct la Euronews România.
Nutriționistul Lygia Alexandrescu recomandă pâinea făcută după rețeta bunicii
”Pâinea trebuie să conțină ingrediente după rețeta bunicii, cum făcea bunica pâine, adică făină albă, făină integrală, un praf de sare, drojdie sau maia și bineînțeles apă”, a afirmat nutriționista.
Pasca sau cozonacul, consumate între mese
”După câteva ore, vine o altă vedetă a acestor zile - cozonacul sau pasca. Acestea sunt deserturi mult așteptate și sunt prezente pe mesele noastre în aceste zile.
150 de grame sau 200 de grame de desert, de cozonac sau pască, ar fi de consumat. Să nu fie foarte multe substanțe care să le prelungească acestor produse viața în frigider”, a menționat Lygia Alexandrescu.
Prânzul ar trebui să înceapă cu o supă. Salatele, nelipsite atunci când mâncăm preparate din carne
”Prânzul ar trebui să înceapă cu o supă. Supa, până la urmă, ne asigură cantitatea de lichid, ne asigură bolul alimentar care urmează la felul doi să fie bine omogenizat. Bineînțeles, este vorba despre supa sau borșul de miel, dacă se mănâncă.
Supele de carne, în general, ar trebui consumate cu puțină carne, deci multă zeamă și multe legume verzi, de sezon.
Apoi, stufatul de miel, carnea de pasăre, carnea de porc încercăm să ne consumăm în cantitate decentă. Decent înseamnă nu mai mult de dimensiunea palmei fiecărei persoane. Asta ar însemna o cantitate care să nu pună probleme. E de preferat să fie consumată cu mult stufat, cu multe legume.
Mă refer la salate care sunt foarte bune în această perioadă. Dacă vrem și un pic de carbohidrat, fie mămăligă, fie pâine - 30-40 de grame. Fibrele trebuie să existe”, a afirmat Lygia Alexandrescu.
Drobul, recomandat a fi consumat dimineața a doua zi de Paște. ”Este un aliment absolut echilibrat”
”Drobul îl mâncăm mâine dimineață pentru că, dacă s-a ținut post, am ouă la micul dejun, am cozonac care conține ou și zahăr după două ore, am ciorbă de carne, felul doi - carne și bineînțeles că după-amiază o să mai fie o felie de cozonac sau de pască. Iar seara un pic de pește, un pic de friptură de pasăre, cu o salată.
A doua zi de Paște, vedeta devine drobul. Până la urmă, este un aliment absolut echilibrat, pentru că vorbim despre carne făcută la cuptor, vorbim despre verdeață multă, despre ouă”, a explicat ea.
Nutriționistul Lygia Alexandrescu: Românii sunt premianți la AVC-uri provocate de excesul de sare
Încercăm să-l sărăm cât mai puțin pentru că noi avem o problemă, noi ca popor, avem o problemă cu sarea, deși OMS ne recomandă cinci grame de sare pe zi, noi ajungem chiar la 20 de grame de sare pe zi. Din păcate, suntem premianți la accidente cardiovasculare pe exces de sare.
Salata de varză nu are nevoie de foarte multă sare. Cu lămâie, ulei de măsline și un pic de piper, un vârf de sare ar fi absolut suficient. Sarea se consumă în cantitate prea mare la noi”, a avertizat nutriționistul.
Când și câtă salată de boeuf e recomandată de Paște
”Salata de boeuf e prezentă chiar zilele astea. Dacă oamenii au postit strict, nu mai mult de 200 de grame de salată boeuf. Categoric, se mănâncă și castraveții murați. Să fie murați în moare ca să aibă probiotice destule și să ușureze digestia.
Maioneza de casă ar putea fi variante echilibrat pentru acele 200 de grame de salată boeuf pe care să o consumăm dimineața în a treia de zi de Paște.
(Salata de boeuf este considerată un aliment greu) din cauza combinației. Există maioneză care este ou, este ulei, este lipoproteină greu de dus de sistemul digestiv și mai vine și carnea. Este un complex de grăsimi și de proteine care sunt minunate pentru organism, dar vin și ele pe lângă un cartof, un pic de mazăre, un pic de morcov - alimente cu un indice glicemic mare. Aceste alimente nu sunt cele mai prietenoase cu digestia și cu cântarul.
Dar 200 de grame de salată de boeuf și două felii de pâine integrală este suficient”, a afirmat Lygia Alexandrescu.
Carnea de iepure, mai ușor de digerat și cu mai puțin colesterol decât carnea de miel
”Carnea de miel este o carne greu de digerat. Chiar dacă este roz, mai ales cea proaspătă, se digeră greu, pentru că precipită multe purine, are multe oxipurine, adică fiind un animal tânăr, aceste substanțe practic expun persoanele, mai ales cele care suferă de gută, la a dezvolta acea criză de gută și atunci undeva 150-200 de grame de carne de miel ar fi suficient la o masă.
Se poartă mai nou și carnea de iepure care e mai ușor de digerat, are mai puțin colesterol și e din fericire mai ieftină”, a menționat nutriționistul.
Mezelurile, consumate dimineața în ziua în care nu avem o masă cu multă carne
”Mezelurile fac parte în general din peisajul românesc și din peisajul micului dejun clasic. Este o carne foarte procesată, necesită nitrit atunci când este produsă, nu prea avem soluții.
E nevoie de nitrit pentru a conserva carnea. Sunt sărate, dar sunt gustoase.
Dacă simțim nevoia să le consumăm, o să o facem într-o zi în care nu avem o masă cu carne. Dimineața putem să consumăm aceste mezeluri, dar uitându-ne pe eticheta alimentară, să fie o cantitate cât mai mică și de cât mai bună calitate.
Viața de raft să fie scurtă și cu o cantitate cât mai mică de sare și de nitrit. Niciodată când cumpărăm un nitrit să nu înceapă descrierea alimentară cu apă. Atunci vorbim despre o calitate proastă a mezelului respectiv și chiar dacă suntem o piață orientată spre preț, hai să încercăm să mâncăm rar, dar ceva de calitate”, a afirmat Lygia Alexandrescu.
Cinci mâncăruri pe care le evită un nutriționist
- Iaurtul cu arome
”Niciodată iaurt cu arome. Iaurtul se mănâncă simplu, este bun, are probiotice, este atât de gustos.
- Cereale la cutie
”Dacă sunt niște cereale de ovăz sau simple fără adaos de zahăr și le consumăm ca atare sub formă de amestec pe care-l mâncăm cu toții fiert în apă sau amestecat cu fructe proaspete - piure de pulpă de fructe - până la urmă nu au nicio problemă.
Atenție! Să nu avem scuza acelor glazuri de zahăr, de miere, de fructe cu zahăr mult. Să nu avem zahăr adăugat”
- Cereale combinate cu iaurt și fructe
”E mult zahăr și îl putem considera un desert. Sportivilor după efort le putem da o astfel de gustare și avem acel raport de proteine-glucide care îi ajută să își recupereze masa musculară”
- Cereale cu lapte
”Dacă vorbim despre copii slăbuți, lapte cu cereale integrale, lapte cu cereale de porumb, fără zahăr adăugat. Dar pentru copii cu indice de masă corporală normal și pentru copii care fac sport”
- Produse de patiserie
”E o zonă în care poftele sunt mari. Nimic nu e mai bun decât covrigul de la metrou. Până la urmă, consumat din când în când nu ar trebui să reprezinte o problemă.
Dacă vorbim despre patiserie, haideți să disecăm ce conține produsul de patiserie. Conține făină albă, extrem de rafinată, conține margarină, care este indigerabilă și neprietenoasă este cu organismul nostru, conțin sare foarte multă.
De cele mai multe ori, unde scrie merdenea cu brânză, brânza nu a fost niciodată în acel produs. E vorba despre niște grăsimi antrenate din vegetale și nu au nicio legătură cu noțiunea de proteină de bună calitate”, a concluzionat Lygia Alexandrescu.
