Guvernul german a aprobat joi prima sa strategie națională privind China, definind superputerea asiatică drept "partener, concurent și rival sistemic" și solicitând o reducere semnificativă a dependenței de produsele chinezești, notează The New York Times.
Noua politică prevede controlul exporturilor și verificarea investițiilor efectuate de companiile germane care fac afaceri în China pentru a proteja fluxul de tehnologie și know-how-ul.
Guvernul cancelarului Olaf Scholz a adoptat joi documentul de 64 de pagini, după luni de discuții și întârzieri cauzate de dezacorduri în cadrul coaliției sale tripartite cu privire la cât de dură ar trebui să fie poziția lor. Strategia reprezintă un ecou al temelor Uniunii Europene, care îndeamnă la "reducerea riscurilor" în relațiile cu China.
"Nu vrem să ne decuplăm de China, ci să ne minimizăm riscurile. Acest lucru include consolidarea economiei noastre europene, precum și reducerea dependențelor", a declarat Annalena Baerbock, ministrul de Externe al Germaniei.
O linie mai dură față de China
Strategia adoptă o linie mai dură față de China decât cea îmbrățișată de guvernele conduse de cancelarul Angela Merkel, care a văzut China ca pe o piață uriașă pentru bunurile germane.
Acest impuls a creat o relație strânsă cu China, cu peste un milion de locuri de muncă germane care depind direct de Beijing și multe altele indirect. Aproape jumătate din toate investițiile europene în China provin din Germania și aproape jumătate din întreprinderile germane de producție se bazează pe China pentru o parte din lanțul lor de aprovizionare.
Însă problemele legate de lanțul de aprovizionare provocate de pandemia de coronavirus au scos la iveală măsura în care Germania și Europa au devenit dependente de China pentru bunuri, de la medicamente la minerale prelucrate, esențiale pentru tehnologia ecologică. Invazia Rusiei în Ucraina a stârnit, de asemenea, temeri că Beijingul ar putea abuza de dependențele economice într-un mod similar cu cel în care Moscova s-a folosit de dependența Germaniei în ceea ce privește importurile de gaze naturale rusești, pentru a șantaja guvernul de la Berlin.
Cum răspund marile companii private
Întrebarea care se pune însă este dacă și cum vor sprijini companiile private această politică. Jucători industriali de top, precum BASF și Volkswagen, au răspuns prin dublarea investițiilor lor în China. Totuși aceste investiții au deveni mai localizate.
"Grupul Volkswagen va continua să investească în China", a declarat Ralf Brandstätter, șeful Volkswagen și membru al consiliului de administrație, ca răspuns la anunțul politic.
"China este o piață de creștere dinamică și un motor cheie al inovației tehnologice", a spus el, adăugând că este "în cele din urmă crucială pentru competitivitatea globală a Volkswagen și a întregii industrii auto germane".
Strategia se va muta acum în Parlament, unde se așteaptă ca legislatorii să înceapă dezbaterea acesteia când se vor reuni din nou în septembrie.
Luna trecută, Germania a dezvăluit prima sa strategie de securitate națională, solicitând o apărare "robustă" și alte politici, ca parte a unui efort al cancelarului Scholz de a coordona politicile externe, interne și economice ale țării. China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, volumul schimburilor comerciale bilaterale ajungând anul trecut la aproape 300 de miliarde de euro, adică aproximativ 334 de miliarde de dolari.
