Explozia din 6 iunie, de la barajul de la Nova Kahovka, a provocat mari îngrijorări chiar și în România, pentru că apele contaminate cu diverși factori poluanți ar urma să ajungă și pe țărmul românesc.
Între timp, după mai multe dezbateri pe această temă, un grup de cercetători ai SEOPMM (Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin) face precizări. Pe lângă efectele asupra zonei ucrainene, aceștia susțin că unda de poluare va produce efecte și asupra zonei de coastă din România, însă acestea vor fi reduse, în primă fază. Iar această primă fază se referă la sezonul de vară 2023.
Fiind vorba de apă dulce, care are o densitate mai mică decât cea sărată din Marea Neagră, această undă de poluare se va menține în partea de suprafață, adică până la o adâncime de 20 de metri.
SEOPMM face precizări cu privire la posibila poluare a țărmului românesc
SEOPMM: SEOPMM: "Această masă de apă, odată ce iese pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa, este antrenată de curentul circular, care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (1,8 - 4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior, când ajunge în dreptul Deltei Dunării, încă de pe teritoriul ucrainean, masa de apă rezultată dn viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest, sud-est de apele dunărene, care, fiind tot de origine fluvială, se mențin și acționează asemenea în banda de suprafață, unde același efect inerțial capătă valori maxime în dreptul canalului Sulina, care are o viteză de curgere și un debit semnificative. Pentru a înțelege mai bine efectul de protecție pentru coasta românească a fluviului Dunărea, vom face precizarea că acesta are un debit de aproximativ 6.000 de metri cubi pe secundă, comparativ cu debitul Niprului, de doar 1.400 de metri cubi pe secundă".
Pentru exemplificare, se folosește o imagine din satelit, unde apele Dunării, care sunt încărcate cu sedimente, se pot observa la peste 100 de km de țărm. Însă înainte ca viitura să ajungă pe litoralul românesc, apele suferă un amplu proces de amestec și diluție și sunt împinse spre larg.
Poluarea apelor de după explozia din Ucraina ar urma să afecteze nesemnificativ România, în primă fază
În plus, sursa citată explică și modul de deplasare a masei de apă poluată. Mai exact, în ciuda curenților și a vântului, influența Dunării este mai mare, astfel că fluviul ar împinge spre larg această undă. Se precizează însă că ar putea să apară, totuși, pete de hidrocarburi pe suprafața apei, care ar putea ajunge pe țărm doar în condițiile unui număr de zile cu vânt constant dinspre est.
Astfel, chiar dacă ar ajunge în zona costieră românească, unda de poluare ar avea efecte mici.
SEOPMM: "Având în vedere suprafața pe care acestea se desfășoară și tendința hidrocarburilor de a se disipa pe suprafața apei, este exclus, în opinia noastră, să avem de-a face cu evenimente de poluare semnificativă pe plajele românești. În timp - și aici vorbim de luni, dacă nu cumva ani - putem observa dacă nutrienții din valul de viitură se vor acumula iar în zona costieră românească, o revenire temporară a fenomenelor de înflorire algală, pe care le cunoaștem de la sfârșitul secolului trecut și începutul celui prezent, care se produceau pe fondul îngrășămintelor agricole folosite în exces mai ales de statele comuniste din bazinul dunărean și care, odată spălate de ploi, ajungeau prin Dunăre în fața coastelor românești. Totuși, având în vedere procesul de refacere a ecosistemelor marine înregistrat în ultimii 20 de ani, pe fondul unei agriculturi mai prietenoase cu natura în bazinul Dunării, ca urmare a măsurilor luate în UE, impactul e puțin probabil să genereze efecte de aceeași intensitate cu cele din anii 89, 90 și începutul anilor 2000."
