Cancelarul Austriei reafirmă veto-ul împotriva României la Schengen: „Nu va exista nicio extindere. Problema securității trebuie rezolvată”

Cancelarul Karl Nehammer a reafirmat sâmbătă refuzul Austriei la aderarea la Schengen a României și Bulgariei. Anterior, au existat critici internaționale și o lipsă de înțelegere a acțiunilor Austriei. Respingerea este o chestiune de securitate pentru Austria, a postulat din nou cancelarul și a criticat o „politică de azil eșuată a UE”. Pe lângă tunisieni, indienii nu vor mai avea voie să intre în Serbia fără viză din ianuarie 2023.

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, membru al ÖVP , partidul cancelarului Karl Nehammer, apără decizia Austriei de a refuza primirea în Schengen a României și Bulgariei, menționând că țara sa a fost nevoită să facă apel la această măsură pentru a se face auzită la Burxelles.

„Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, potrivit publicației austriece Kronen Zeitung.

Tensiuni în coaliția de la Viena

În urmă cu patru zile, încă se făceau eforturi pentru restabili echilibrul cadrul coaliției de la Viena. Veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen a pus coaliția dificultate. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP și cer o regândire a acestei probleme, potrivit cotidianului austriac Kronen Zeitung.

Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci și de guvernele de dreapta din Italia și Ungaria. De asemenea, România a recurs la măsuri diplomatice drastice și și-a rechemat ambasadorul în Austria, Emil Hurezeanu, în România pentru consultări.

Cancelarul austriac: „Problema securității trebuie rezolvată”

Karl Nehammer a reafirmat abordarea Austriei și a argumentat cu privire la problemele de securitate: „Nu va exista nicio extindere atâta timp cât frontiera externă nu este protejată eficient. Politica eșuată a UE în materie de azil a provocat această situație.”

Cancelarul a mai subliniat și că se încearcă să facă presiune asupra Austriei cu amenințări și argumente polemice.

„Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistrați în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate și trebuie rezolvată”, a declarat Karl Nehammer.

Indienii și tunisienii vor avea nevoie de viză

După ce tunisienilor nu li s-a permis să intre în Serbia fără viză de la jumătatea lunii noiembrie, acest lucru se va aplica și indienilor din ianuarie 2023. Acest lucru va opri „turismul de azil prin Serbia”. Cererile de azil din partea tunisienilor au „scăzut drastic” de când s-a încheiat intrarea fără viză. Din punctul de vedere al lui Nehammer, dezbaterea despre migrație a fost reluată cu veto-ul Austriei la nivelul UE.

De asemenea, Ministerul de Interne a citat o serie de cifre menite să explice abordarea restrictivă a Austriei. Astfel, 40% dintre migranți vin la Belgrad cu avionul și apoi vin în Austria cu contrabandiști prin Serbia și Ungaria sau prin Serbia, România și Ungaria. Alți 40% ar veni în Austria pe cale terestră din Turcia, prin, de exemplu, Bulgaria sau România și Ungaria.

Expert în migrație: România și Bulgaria nu sunt rute relevante

Expertul în migrație, Judith Kohlenberger, a explicat faptul că din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu mai este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc în Serbia fără viză.

Doar 3% dintre toți solicitanții de azil din Austria ar urma traseul (ocolitor) prin România, a scris ea pe Twitter. Faptul că Austria dă vina pe România și Bulgaria, dar nu pe Ungaria sau Croația, este „irațional și ipocrit”, a precizat expertul.

Ministerul de Interne nu a fost de acord cu cele trei procente menționate. De asemenea, România acuzase anterior Austria că a argumentat cu cifre false.