A crescut cu muzica clasică, a adoptat stiluri muzicale precum rock, jazz, muzică electronică și experimentală, însă a realizat că, în România, lautarii rămân cei mai buni muzicieni. În scurt timp, Andrei Dinescu a început să studieze fenomenul, iar astăzi cântă manele, adică muzica romă contemporană, însă o face aducând influențe și din alte stiluri.
În urmă cu 10 ani, fiul poetului Mircea Dinescu a fondat trupa Steaua de Mare, primul proiect muzical care a combinat rockul cu manelele. Mai târziu, în 2017, s-a născut IMPEX, o continuare a proiectului Steaua de Mare, însă cu o nouă componență.
A readus sound-ul de petrecere al anilor '80 – '90
Se poate spune că Andrei Dinescu este printre cei care au repus pe tapet sound-ul de petrecere al anilor '80 – '90. În România lui 2023, manelele au ieșit, din nou, din sfera petrecerilor private. Sunt tot mai multe concerte, iar orașele mari s-au umplut de cluburi în care playlistul este încărcat din plin cu ritmuri de influență balcanică.
„Este, într-un fel, muzica mainstream din România și, în același timp, are un statut de underground. Este o situație foarte ciudată, cauzată de rasism. Am avut ideea de a chema la studio muzicieni din cele două sfere: din sfera lăutărească și din sfera muzicii albe, pentru a amesteca stilurile. Cred că formația Steaua de Mare a avut rolul de a porni un bulgăre, un interes mai întâi în hipsterime, care după aceea a inspirat și a dat drumul unei mișcări de redescoperire a muzicii rome, de acceptare a muzicii rome contemporane și colaborarea între muzicienii de culoare și muzicienii gagii. Am avut scopul umanitar și de experiment muzical, dar și scopul de a lupta împotriva discriminării romilor prin muzică”, a spus Andrei Dinescu.
De la jazz la muzica romă
„Muzica jazz era considerată o muzică murdară, primitivă, prea sexuală, ca să treacă 100 de ani și să devină muzica ascultată de elitele intelectuale. Cam acesta este și parcursul muzicii rome, cu un delay față de muzica din America. „Manele” este termenul pentru muzica romă contemporană, dar cine are confuzie pe tema asta poate afla foarte clar că ambele stiluri, și cel vechi, clasic, de muzică romă, și cel modern, manele, vin din aceleași familii de lăutari. Bătrânii cântă mai mult repertoriul tradițional, tinerii cântă mai mult manele, pe instrumente electronice, dar sursa este reprezentată de familiile de muzicieni romi. Din păcate, mișcarea de anti-manele, chiar dacă nu mai este resimțită atât de mult, a avut un efect dăunător. În trecut erau mai acceptate manelele. Încă e un sacrilegiu. Astăzi, în București, să pui pe boxele mall-ului sau pe boxele restaurantului manele ar fi ceva de neînchipuit.”, a mai spus Andrei Dinescu.
În copilărie, Andrei Dinescu a avut privilegiul de a învăța să cânte la vioară de la maestrul Ion Voicu, cândva elevul lui George Enescu.
„Mă bucur că l-am prins. Era bătrân, vorbea greu. Am apuat să am câteva întâlniri cu el și am cântat și pe celebra vioară Stradivarius. Îmi punea mâna pe degete, mă corecta. A murit la scurt timp după ce l-am cunoscut”, a povestit Andrei Dinescu.
Muzica lăutărească vs. manele
„Cu orice lăutar manelist veți vorbi, el tot lăutar se numește, iar școala lui este tot muzica lăutărească. Este doar diferența dintre muzica contemporană romă și muzica clasică romă. Este la fel cum ai spune că muzica afro-americană este jazz-ul, despre care vorbeam mai devreme, și hip hopul sau trapul de azi. Ele vin din aceeași etnie și din aceeași cultură, doar că manelele sunt făcute pe instrumente cu microcipuri. Nu se bate instrumentul de lemn clasic cu cel electronic. Faptul că o fac și astăzi pe instrumente moderne e doar o dovadă că o duc și în viitor”, a spus Andrei Dinescu.
Impex, alături de lăutarii care au cucerit lumea
Impex cântă alături de Taraf de Caliu, în trecut Taraful Haiducilor. Lăutarii care au cucerit toate colțurile lumii. Muzica lor s-a auzit și la Hollywood. Johnny Depp, alături de care au apărut în filmul „The Man Who Cried”, i-a numit cei mai mari artişti pe care i-a ascultat vreodată.
„I-am cunoscut în urmă cu șapte ani. Ei vin chiar dintr-o extremă a muzicii de la țară. Avem și lăutarii de oraș. Muzicienii romi câștigă mult din concerte pentru nunți, adică muzică veselă. însă există foarte multă muzică romă tristă. Se numește muzică de ascultare, mai puțin cunoscută de publicul larg. Este o muzică pe care o cântă cu precădere publicului rom. Cred că era o muzică secretă, pe care o cântau ei pe vremea boierilor, în baraca de sclav. Pentru boieri cântau de dans, iar pentru ei făceau niște ritualuri de exorcizare a tristeții, prin blues-ul lor”, a povestit Andrei.
„Din păcate, festivalurile mari nu cheamă muzicieni romi încă. Deci cum e cu radiourile, că nu ai să auzi la radio manele, în Româmia, nici la marile festivaluri nu o să vezi muzicieni romi invitați. Și cred că este o frică și de publicul rom, nu doar de artiștii romi”, a mai spus Andrei Dinescu.
Timișoara este Capitala Culturală Europeană anul acesta. Peste 2.500 de artiști, aproximativ 30 de evenimente săptămânal, 12 festivaluri muzicale și peste 15 festivaluri tematice, iar Impex și Taraf de Caliu nu lipsesc din lineup. În data de 17 februarie, artiștii vor pe scena amplasată din Piața Unirii din centrul Timișoarei.
Muzica l-a adus pe Andrei Dinescu mai aproape de limba romani
Andrei Dinescu vorbește limba germană, rusă, engleză și nu s-a oprit aici.
„Faptul că am ajuns să lucrez cu muzicieni romi și am fost interesat nu doar de muzica lor, ci și de cultura lor și de limba lor. România este singura țară care are o catedră de limba romani, mai exact la Universitatea București, unde poți să te licențiezi”, a spus Andrei Dinescu.
Shamanelism, proiect cultural de încurajare și susținere a tinerilor romi din penitenciare
„Proiectul Shamanelism are ca scop încurajarea tinerilor romi din penitenciare, prin cursuri de muzică și de teatru. Anul acesta am început cu Centrul de Detenție pentru minori și tineri din Craiova, unde deținuții au între 16 și 21 de ani. M-am gândit să mă concentrez pe cei tineri, pentru că acolo se pot schimba destine", a spus muzicianul.
În luna martie, în București, va avea loc primul concert alături de deținuții din Centrul de Detenție pentru minori și tineri din Craiova.
"Când am înființat prima data trupa într-un penitenciar, erau două feluri de oameni: mizicieni profesioniști, care au făcut o infracțiune și au ajuns la penitenciar sau infractori profesioniști, care cântau part-time”, a mai povestit Andrei Dinescu.
Sumnacai (aur), arhiva muzicii rome
„Avem 1.000 și ceva de casete din anii ’90, pe care le digitalizăm și le vom urca pe un site. Va fi o arhivă de muzică romă din perioada anilor ’80, până în anii 2000. Asta va fi și pentru public, dar și pentru tinerii romi din penitenciar”, a spus artistul.
Succesul serialului Umbre s-a resimșit și în muzica lui Andrei Dinescu. Piesa „On, viața mea,” care s-a aflat pe genericul serialului, a devenit populară „peste noapte”.
„M-au contactat cei care făceau serialul, știind că lucrez cu lăutari, voiau o manea pentru serial. Am avut ideea de a o compune singur, să văd dacă va fi percepută ca o manea făcută de un gagiu. Și aici trebuie să menționez că eu nu fac apropriere culturală, eu fac apropiere culturală", a mai spus Andrei Dinescu.
