Zoran Milanovic, actualul președinte al Croației, un critic virulent al sprijinului militar occidental pentru Ucraina în contextul invaziei totale a Rusiei, este dat ca favorit pentru a câștiga alegerile prezidențiale organizate duminică. Considerat drept un politician care polarizează societatea, Milanovic, supranumit și „Trump al Croației”, are mai mulți rivali în scrutinul prezidențial, unul dintre aceștia având susținerea Guvernului de centru-dreapta, relatează Euronews.com.
În pofida popularității sale, este puțin probabil ca Zoran Milanovic să obțină o victorie categorică. Dacă niciunul dintre cei opt candidați al alegerile prezidențiale din Croația nu va obține peste 50% din voturi, pe 12 ianuarie va avea loc un al doilea tur de scrutin.
Milanović a fost un critic acerb al premierului de centru-dreapta al Uniunii democrate croate (HDZ), Andrej Plenković, iar disensiunile lor au dominat în ultima perioadă scena politică din Croația.
Supranumit „Trump al Croației” din prisma populismului său ultranaționalist, Milanovic este cotat în cele mai recente sondaje cu 39% dintre intenţiile de vot, conform POLITICO.
În schimb, HDZ l-a susținut pe pediatrul și profesorul universitar Dragan Primorac la alegerile prezidențiale. Dragan Primorac s-a prezentat ca fiind un unificator la societății, spre deosebire de discursul polarizant al lui Zoran Milanovic.
În Croația, președintele are autoritate la nivel politic, iar, printre principalele atribuții, este cea de comandant suprem al Armatei.
Popularitatea lui Milanović a crescut după ce președintele a adoptat un discurs populist. Liderul croat este un contestatar al sprijinului occidental pentru Kiev, susținând neutralitatea Croației în pofida apartenenței sale atât la NATO, cât și la UE.
El a blocat participarea Croației la o misiune de instruire coordonată de NATO pentru Ucraina, declarând: „Niciun soldat croat nu va lua parte la războiul altcuiva”.
De cealaltă parte, Dragan Primorac a reacționat: „Locul Croației este în Vest, nu în Est”.
Cu toate acestea, campania sa a fost umbrită de un scandal de corupție foarte mediatizat care a dus la încarcerarea ministrului Sănătății din Croația.
Expertul politic Anđelko Milardović a sugerat că realegerea lui Milanović ar putea aduce beneficii democrației prin echilibrarea dominației partidului de guvernământ asupra altor instituții guvernamentale. „Suntem interesați să vedem un echilibru și un control al puterii”, a spus el.
Cine sunt principalii candidați la alegerile prezidențiale din Croația
Printre ceilalți concurenți se numără independenta conservatoare Marija Selak Raspudić, care ocupă locul al treilea în sondajele preelectorale.
Fostă membră a partidului conspiraționist de extremă dreapta Most, Selak Raspudić candidează acum din postura de independentă, concentrându-se pe probleme economice, declinul populației și corupție.
Pe locul al patrulea se află Ivana Kekin din partea partidului de stânga-verde Možemo, care guvernează capitala țării, Zagreb.
Psihiatru, Kekin se descrie drept „președintele unei noi generații” și a acuzat Primorac și HDZ de deturnarea fondurilor din sistemul de sănătate al Croației.
Alți patru candidați s-au înscris în cursă, însă niciunul nu este așteptat să intre în turul al doilea.
Croația are aproximativ 1,6 milioane de alegători eligibili dintre cei 3,8 milioane de cetățeni ai săi.
