Potențiala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar avea un impact cuprins între 110 și 136 de miliarde de euro asupra bugetului pe șapte ani al blocului comunitar, potrivit unui nou raport al think tank-ului Bruegel, citat de Euronews.
Această sumă ar reprezenta între 0,10% și 0,13% din produsul intern brut (PIB) al UE.
Raportul utilizează regulile și arhitectura din acest moment din bugetul pentru perioada 2021-2027, prin care s-a făcut o proiecție pentru a calcula câți bani ar avea de primit națiunea ucraineană distrusă de război, după ce ar deveni membru.
Aderarea Ucrainei la UE ar costa 136 de miliarde de euro
Pe 1 martie 2022, la câteva zile de la debutul războiului, Parlamentul European a recomandat ca Ucraina să fie declarată candidat la aderare, iar pe 10 martie, Consiliul Uniunii Europene a solicitat Comisiei avizul cu privire la această cerere.
Avizul a venit pe 17 aprilie 2022, iar Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat. Pe 23 iunie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere acordarea imediată a statutului de candidat la aderare, iar tot atunci, Consiliul European i-a acordat țării acest statut.
Negocierile pentru aderarea Ucrainei la UE au început în decembrie 2023.
Aceste calcule privind banii necesari Ucrainei nu includ și costurile enorme ale reconstrucției țării, estimate la cel puțin 450 de miliarde de euro, în următorul deceniu, luând în calcul că ucrainenii vor redobândi toate teritoriile din est pierdute în fața Rusiei.
Conform estimărilor think-tank-ului Bruegel, Kievul ar avea dreptul la:
- 85 de miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, pachetul masiv de subvenții al blocului pentru fermieri. Pe măsură ce programul este derulat în funcție de suprafața terenului cultivat, Ucraina ar deveni, cu sectorul său agricol puternic, cel mai mare beneficiar.
- 32 de miliarde de euro din Politica de Coeziune, care finanțează proiecte de dezvoltare. Alocarea fondurilor de coeziune este limitată la 2,3% din PIB-ul unui stat membru. Fără acest plafon, Ucraina ar avea dreptul la aproximativ 190 de miliarde de euro, adică de șase ori mai mult.
- 7 miliarde EUR din alte programe.
În total, Ucraina ar primi aproximativ 136 de miliarde de euro (la prețurile curente) pe o perioadă bugetară de șapte ani. Aceasta este mult mai mică decât cele 186 de miliarde de euro pe care Politico le-a publicat în octombrie, pe baza unui studiu elaborat de Consiliul UE.
Scenariul în care Ucraina nu-și recâștigă teritoriile ocupate de Rusia
Cu toate acestea, dacă țara nu reușește să recâștige zonele ocupate de ruși și ar suferi o micșorare permanentă a teritoriului, a populației și a resurselor economice, Bruegel estimează că alocarea bugetară ar scădea la 110 miliarde de euro.
Aderarea Ucrainei "nu ar schimba prea mult" raportul dintre plătitorii neți și beneficiarii neți ai bugetului UE, dar ar declanșa totuși o remaniere tangibilă a alocărilor bugetare. Chiar dacă Ucraina ar reuși o redresare consistentă după război, țara ar rămâne considerabil mai săracă decât cel mai sărac stat din UE, Bulgaria, și probabil decât cele din Balcanii de Vest.
"Ca urmare, PIB-ul pe cap de locuitor al UE s-ar micșora, determinând modificări în ceea ce privește cantitatea de fonduri de coeziune distribuite fiecărei regiuni eligibile", a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel și unul dintre autorii raportului. În plus, decalajul de "avuție" ar putea stimula un exod al ucrainenilor. Între trei și șase milioane de ucraineni ar urma să plece către alte națiuni europene, în căutarea unor salarii mai mari și a securității muncii.
„Dacă această medie scade, înseamnă că unele regiuni ale UE, care se află în prezent în cea mai joasă categorie, ar putea deveni regiuni de tranziție, iar unele regiuni de tranziție ar putea deveni regiuni mai dezvoltate. De asemenea, constatăm că țările actuale ale UE ar obține cu aproximativ 24 de miliarde de euro mai puțin din finanțarea de coeziune, pur și simplu din cauza 'impactului mecanic' al Ucrainei", a declarat Darvas, pentru Euronews.
Darvas a remarcat că creșterea bugetului va fi 'relativ modestă' și, prin urmare, 'fezabilă', dar a insistat că previziunile sunt strict la nivel 'ipotetic', deoarece se așteaptă ca blocul comunitar să își regândească regulile interne și procesul decizional înainte de a se extinde în continuare spre est.
Care ar fi "riscul ascuns"
Pe lângă implicațiile financiare ale aderării Ucrainei, raportul a prezentat și o serie de sugestii de politică pentru a asigura o integrare uşoară. De exemplu, Bruegel recomandă ca blocul să ofere un proces de extindere treptat, care ar permite Ucrainei să se bucure progresiv de avantajele UE, cum ar fi eliminarea tarifelor de roaming și activarea plăților în euro. Acest lucru ar stimula, la rândul său, Kievul să se angajeze la reformele majore necesare pentru a debloca toate cele 35 de capitole ale negocierilor de aderare.
Însă, avertizează Bruegel, tranziția ascunde un risc mai mare: Ucraina, odată intrată în UE, ar putea la un moment dat 'să sufere un recul democratic', așa cum a fost cazul Ungariei și Poloniei. Oficialii de la Bruxelles au cheltuit resurse uriașe încercând să țină sub control declinul statului de drept în aceste două state membre, ajungând până la înghețarea fondurilor UE. Această confruntare, care a consumat mult timp, a dus și la modificări ale cadrului de extindere, făcând capitolul privind drepturile fundamentale primul și ultimul care a fost abordat și adăugând un principiu de reversibilitate pentru a opri discuțiile în cazul în care un candidat își inversează progresul.
Darvas recunoaște că punctul de plecare al Ucrainei este "foarte, foarte slab", deoarece țara se confruntă cu o calitate slabă a guvernării, un nivel ridicat de corupție și "influența împământenită a oligarhilor". Legea marțială în curs de desfășurare a modificat echilibrul de putere între instituții și încă nu este clar când se va încheia și ce efecte va avea ulterior.
"Problema crucială este ce se întâmplă cu statul de drept și democrația în Ucraina. Acesta este un obiectiv dificil, dar depinde în primul rând de Ucraina”, a spus Darvas.
Având în vedere o posibilă turnură a Kievului, raportul sugerează că UE ar trebui să inoveze și să elaboreze noi prevederi legale care să garanteze respectarea drepturilor fundamentale înainte și după aderare. Aceste instrumente care ar putea apărea ar putea fi incluse în tratatul de aderare pe care Ucraina l-ar semna cu blocul comunitar și ar urma să fie ratificat de toate parlamentele naționale.
În acest tratat "ar trebui să existe o clauză conform căreia, dacă țara nu îndeplinește anumiți indicatori de referință în timp ce este membră a Uniunii Europene, atunci drepturile sale de vot pot fi suspendate într-un mod mult mai rapid decât se face în prezent în UE. De asemenea, accesul la fondurile UE ar putea fi suspendat într-un mod mult mai rapid. Deci, cred că există o opțiune legală pentru a proteja mai bine UE referitor la statul de drept și la combaterea corupției".
Darvas a făcut referire la Articolul 7, care a fost activat doar împotriva Ungariei și Poloniei, dar nu a fost niciodată dus la etapele sale radicale.
