Centrul de Studii „Sportul Est European” a lansat vineri o petiție menită să salveze sportul de masă și mai ales patrimoniul sportiv din Capitală. Intitulată „Apărați bazele sportive bucureștene”, petiția le cere autorităților locale din București să blocheze desființarea bazelor sportive, să îi oblige pe proprietari să le repună în circuitul public, iar pe dezvoltatorii imobiliari - să asigure existența unor astfel de terenuri în apropierea ansamblurilor rezidențiale pe care le construiesc. Proiectul este sprijinit de antrenorul Mircea Lucescu.
Inițiativa pentru protejarea și revitalizarea bazelor sportive din București face parte din proiectul „Stadion de Cartier” și le aparține antropologului Andrei Mihail și istoricul Răzvan Voinea.
Cei doi au cercetat și au documentat patrimoniului sportiv din cartierele Capitalei, identificând atât bazele sportive abandonate, precum Girueta, Spicul, Urbis sau Metalul, cât și pe cele care au fost transformate în centre comerciale sau ansambluri de locuințe.
Andrei Mihail, antropolog: ”Este o platformă care a fost inițiată în 2018 prin care încercăm să dibuim, să descifrăm ce s-a întâmplat cu bazele sportive din București.
În 1989 erau funcționale în jur de 130 de baze sportive și agrement, accesibile oamenilor. La o treime sunt acum functionale.
Suntem pe locul patru la nivelul UE din punct de vedere al sedentarității și unul dintre motivele principale pentru care oamenii sunt sedentari este lipsa infrastructurii sportive”
Răzvan Voinea, istoric: ”O să finalizăm acest inventar undeva în noiembrie. O să-l depunem la Minister și la toate celelalte autorități locale, guvernamentale, care au legătură cu protejare, apărarea acestor baze sportive. Prin aceasta, urmărim o creștere a numărului oamenilor care fac sport
Unele dintre bazele sportive au fost distruse, s-a construit mult peste ele. Acolo nu se mai poate face nimic. Sunt unele abandonate care au deja PUZ-uri inițiate la Primăria generală sau la Primăriile de sector. Acolo cerem autorităților locale să intervină”.
Mircea Lucescu se implică în proiectul de salvare a bazelor sportive din București. ”Sportul e un mijloc de educare”
A fost lansată o petiție publică pentru susținerea proiectului, iar antrenorul Mircea Lucescu îi îndeamnă pe bucureșteni să o semneze în număr cât mai mare.
Mircea Lucescu, antrenor de fotbal: ”Bazele sportive, acestea de cartier, au fost extrem de importante. Copilul termina orele de școală, părinții erau la lucru. Ieșeai imediat în zone unde te puteai mișca.
Aceste baze au început să fie folosite chiar pentru stimularea copiilor să ajungă la cluburile mari.
Pentru noi erau maidanele. Unde era un spațiu mai larg, se încingea un joc cu două-trei ghiozdane sau bolivani. Socializau copiii mai mult, nu putem să-i lăsăm să socializeze doar la școală pentru că vedem ce se întâmplă. Sportul e un mijloc de educare”.
Bucureștiul avea peste 130 de baze sportive înainte de 1989
În 1989, bucureștenii aveau la dispoziție peste 130 de baze sportive și de agrement, amenajate de instituțiile statului. Odată cu privatizarea din anii '90, peste două treimi dintre ele au fost fie desființate, fie lăsate în paragină, în așteptarea documentațiilor care să autorizeze diferite construcții în locul lor.
”Cu toate că Legea Sportului (69/2000) prevede că nicio bază sportivă care a aparținut în trecut statului român nu poate să fie desființată decât în condiții foarte stricte, autoritățile locale și naționale nu au asigurat respectarea acesteia. În ultimii 35 de ani, sub presiunea dezvoltatorilor imobiliari, capitala a pierdut peste 50 de baze sportive, precum Spartac, CFR BTA, Policolor, Mecanică Fină, Cinescoape. Altele zac abandonate prin cartiere, așteptând o soartă similară. Este cazul amenajărilor de la Girueta, Metalul, Laromet, Automatica și multe altele răspândite prin sectoarele Bucureștiului”, spun autorii petiției.
Rezultatele se văd atât la nivelul sportului de masă, cât și în al celui de performanță. Conform barometrelor EUROSTAT, românii fac foarte puțină mișcare, comparativ cu cetățenii altor state ale Uniunii, unul dintre motive fiind lipsa unor baze sportive de proximitate, accesibile tuturor.
